Dimensiunea Juridică a Răspunderii Sociale

INTRODUCERE

Prin problematica abordată, prezenta lucrare se înscrie în contextul, mai larg al responsabilităţii sociale. De aceea, pornim în realizarea demersului nostru de la răspunderea socială, oprindu-ne în mod deosebit la răspunderea juridică, analizată ca parte componentă a acestuia.

În sensul cel mai larg al noţiunii, răspunderea socială este inseparabilă de personalitatea umană, încât ea vizează comportamentul pe care oamenii îl aleg din multiplele variante posibile în cadrul determinismului social, raportat la interesele generale ale societăţii şi la cerinţele obiective de dezvoltare.

Este unanim recunoscut faptul că omul ca fiinţă socială se poate afirma şi individualiza numai în cadrul relaţiilor sociale. Pe parcursul evoluţiei sale, şi-a câştigat diferite grade de libertate, dar nu şi dreptul de a acţiona după bunul său plac1. De aceea, opţiunile deciziile şi acţiunile sale trebuie să ţină seama nu numai de legile obiective ce guvernează natura şi societatea ci şi de interesele şi aspiraţiile celorlalţi indivizi, ale colectivităţii din care face parte. Comportamentul uman formează, deci obiectul unor evaluări şi reacţii sociale şi el poate fi apreciat numai în confruntarea cu etalonul oferit de variantele norme ce guvernează viaţa omului în societate (religioase, morale, politice, juridice).

Prin comportamentul său, omul se poate încadra sau neîncadra în rigorile normelor sociale, ceea ce atrage anumite consecinţe în plan social. Astfel, ordinea şi securitatea socială şi individuală sunt asigurate numai prin respectarea întocmai a cerinţelor normelor sociale care stabilesc obligaţiile şi interdicţiile ca şi domeniul permisiunilor. Dimpotrivă, orice abateri de la aceste norme atrag după ele o răspundere juridică, religioasă, politică, ce implică obligaţia autorului de a suporta consecinţele faptei contrare normelor sociale. Din această perspectivă, răspunderea apare ca un mijloc de asigurare, respectarea şi apărare a normelor sociale de conduită ce garantează existenţa societăţii înseşi. Totodată, mecanismul răspunderii declanşează şi reacţia de dezaprobare şi reprimare socială a unei asemenea conduite2.

Răspunderea socială nu este altceva decât sancţionare socială a atitudinii alese de individ, în cazul unei neconcordanţe între conduita lui şi normele sociale instituite. Socială prin natura ei şi unitară prin conţinut, răspunderea este totodată multilaterală, ea acţionează în cadrul diferitelor forme de manifestare a fenomenelor şi relaţiilor sociale. Se poate vorbi, de aceea, de o răspundere: morală, politică, juridică. Pentru nuanţarea acestor forme de răspundere literatura de specialitate a propus conceptul de "responsabilitate"3 care exprimă consecinţele acţiunii sociale în general şi care include în sfera sa: responsabilitatea religioasă, morală, politică, juridică, în interdependenţa şi corelaţia lor.

Cât priveşte componenta juridică a răspunderii sociale, aceasta se particularizează4, faţă de celelalte forme, prin anumite trăsături, imprimate de faptul că intervine în cazul încălcării normei de drept. Singurul temei al răspunderii juridice îl constituie încălcarea prevederilor normelor legale, care antrenează şi răspunderea juridică fixată de ele. În acelaşi timp, răspunderea juridică este strâns legată de activitatea unor organe de stat. Stabilirea corectă a răspunderii juridice are la bază nu numai o apreciere socială (opinie publică sau colectiv de oameni) ci şi o constatare oficială, făcută de regula de organismele de stat investite cu atribuţii determinate. Intervenţia organelor statului este necesară pentru a acorda garanţii cât mai depline cetăţenilor şi pentru a exclude posibilitatea arbitrariului şi a ilegalităţilor5.

THE JURIDICAL DIMMENSION OF SOCIAL LIABILITY

Abstract

Through the problems tackled, the present research subscribes itself to the broader context of social liability. That is why we start the incursion in our research from the social liability, insisting especially on the juridical liability, analysed as a constituent of it.

In its broadest meaning, the notion of social liability cannot be separated from the human personality, because it aims at the behaviour which people choose from the multitude of possible variants of the social determinism related to the general interests of the society and to the objective development requirements.