Diplomația - parte a relațiilor internaționale

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 4460
Mărime: 39.75KB (arhivat)
Publicat de: Ilarie Costea
Puncte necesare: 7

Cuprins

  1. 1.Conceptul de Relații Internaționale pag.3
  2. 2.Generalități privind noțiunea de diplomație pag.4
  3. 3.Evoluția în timp a diplomației pag.5
  4. 4.Funcțiile diplomației pag.6
  5. 5.Negocierile ca funcție principală a diplomației pag.7
  6. 5.1Caracteristici ale negocierilor contemporane pag.8
  7. 5.2 Clasificarea negocierilor pag.9
  8. 5.3 Principiile de bază ale negocierilor pag.10
  9. 6.Misiunile diplomatice pag.10
  10. 6.1Categorii de misiuni diplomatice pag.10
  11. 6.2 Organizarea misiunilor diplomatice pag.11
  12. 7.Tipuri de diplomație pag.12
  13. 8.CONCLUZII pag.14

Extras din proiect

1.Conceptul de Relații Internaționale

Termenul de relații internaționale se referă la totalitatea interacțiunilor din cadrul sistemului internațional.În cadrul acestui domeniu cele mai importante contribuții provin din științele politice, economie, geopolitică, studiile de securitate, istorie, filosofie, drept, studii culturale.

În ceea ce privește istoricul acestui domeniu, deși Disciplina deTeoria Relațiilor Internaţionale este o apariţie relativ recentă în câmpul ştiinţelor socio-umane,aspecte ale relațiilor internaționale au fost studiate încă din timpul istoricului grec Tucidide.

Există antecedente semnificative pentru efortul de a înțelege bazele raporturilor dintre state, preocupările legate de natura relațiilor dintre state, cauzele războiului, problemele păcii, cooperării internaționale, recunoașterii actorilor internaționali care au precedat cu milenii apariția domeniului academic.

Creatori de sistem in filosofia politică precum Machiavelli (secolul al XVI-lea) și Thomas Hobbes ( secolul al XVII-lea) au studiat raportul dintre natura umană și relațiile interstatale.Juriști precum Hugo Grotius au încercat să codifice juridic practici ale relațiilor internaționale , iar economiști precum Adam Smith s-au interesat de impactul politicilor economice interne asupra legăturilor dintre state.

Începând cu 1924, Relațiile internaționale au început să fie predate la London School of Economics de către laureatul premiului Nobel, Philip Noel-Baker, în 1927 înființându-se un departament de Relații internaționale în cadrul acestei universități. După Al Doilea Război Mondial, această disciplină academică a cunoscut o dezvoltare impetuoasă, cu deosebire în universitățile din SUA și Europa Occidentală.

La început disciplina de Relații Internaționale a fost înglobată în domenii de cercetare mai largi (istoria relațiilor diplomatice subsumată studiului istoriei politice, dreptul internațional, economia internațională). Desprinderea de aceste orientări s-a realizat prin afirmarea autonomiei sale de cercetare în interiorul Științei Politice.

Hans Morgenthau, cel care formula chiar domeniul noii discipline , afirma că Relațiile Internaționale se ocupă cu studiul raporturilor de putere dintre actorii internaționali. Relațiile Internaționale se subsumează domeniului mai larg al Științei Politice ce reprezintă genul proxim al noțiunii.

2.Generalități privind noțiunea de diplomație

Etimologic, cuvântul “diplomaţie” provine din cuvântul grecesc “diplóô” (“dublez”), care desemna practica redactării actelor oficiale sau diplomelor în două exemplare - dintre care unul se păstra la arhivă, iar celălalt se înmâna drept scrisoare de recomandare sau de împuternicire trimişilor. Purtătorul celui de-al doilea exemplar a fost numit “diplomat”, iar activitatea desfăşurată de el – “diplomaţie”.

În vocabularul modern, cuvântul “diplomaţie” a fost definit în nenumărate feluri, între care reţinem pe cele mai uzitate.

-Guillaume de Garden, în 1883: “Diplomaţia este ştiinţa raporturilor şi intereselor respective ale statelor sau arta de a concilia interesele popoarelor între ele; într-un sens mai restrâns, ştiinţa sau arta negocierilor…”;

-Ernest Satow, în 1957: “aplicarea inteligenţei şi tactului la întreţinerea relaţiilor oficiale între guvernele statelor independente, extinse uneori la relaţiile cu lor cu state vasale; sau, şi mai pe scurt, întreţinerea legăturilor între state prin mijloace paşnice.” În această definiţie, subiectul diplomaţiei este statul;

-Ferdinand de Cussy, în 1846: “totalitatea cunoştinţelor şi principiilor care sunt necesare pentru a conduce bine afacerile publice între state.”;

-Charles de Martens, în 1855: “ştiinţa relaţiilor externe sau afacerilor străine ale statelor, sau, într-un sens mai restrâns, ştiinţa sau arta negocierilor”;

-Dicţionarul Oxford: “conducerea relaţiilor internaţionale prin negocieri; metoda prin care aceste relaţii se reglementează şi se duc prin ambasadori şi trimişi; activitatea sau arta diplomatului”;

-Punctul de vedere sovietic a fost exprimat în Marea Enciclopedie Sovietică (1952): “Diplomaţia reprezintă activitatea organelor statului care se ocupă de relaţiile externe sau care se ocupă de reprezentarea statului într-un alt stat, apărând pe cale paşnică drepturile statului şi interesele lui în exterior, pentru atingerea scopurilor urmărite de politica externă a clasei dominante în statul respectiv. În sensul îngust al cuvântului, diplomaţia înseamnă arta ducerii tratativelor şi încheierea tratatelor între state.”

Diplomația a fost cel mai bun mijloc pe care civilizația a fost capabilă să-l inventeze pentru a veghea ca relațiile internaționale să nu mai fie guvernate de forță deoarece războiul ca mijloc de rezolvare a litigiilor internaționale nu este practic și nici lipsit de primejdii.

În sens riguros diplomația nu este o știință așa cum este de pildă matematica după cum nu se poate preciza nici cât este de aproape de domeniul artei. De menționat că în multe definiții sunt folosite simultan termenele știință și artă. În domeniul practicii se intâlnesc atât rigoarea științifică cât și arta diplomatului.

Bibliografie

M. Maliţa - "Diplomaţia", Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975

Colectiv - "Istoria diplomaţiei", vol. 1, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1962

N. Tatomir - "Drept internaţional contemporan", partea I, Univ. A.I. Cuza, Iaşi,Facultatea de drept, 1972

Shaun Riordan,” Noua diplomaţie. Relaţii internaţionale moderne”, Editura Antet, Bucureşti, 2004

Sergiu Medar,” Diplomaţia apărării”, Bucureşti, 2006

Al. Bolintineanu,a d. Nastase-”Drept international Contemporan”,Bucuresti, 1995

Ion M. Anghel - "Dreptul diplomatic şi consular" Ediţia "Lumina Lex", Bucureşti,1996

Curs ”Diplomație”, prof. Gh. Iacob

”Marea Enciclopedie Sovietică” ,editura Soviețkaia Ențiklopedia, 1952

Preview document

Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 1
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 2
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 3
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 4
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 5
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 6
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 7
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 8
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 9
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 10
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 11
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 12
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 13
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 14
Diplomația - parte a relațiilor internaționale - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Diplomatia - Parte a Relatiilor Internationale.docx

Alții au mai descărcat și

Imunități, privilegii și facilitați diplomatice

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. Noţiuni generale despre diplomaţie Dominant, în contextul vieţii internaţionale este apariţie unui mare număr de...

Principiile dreptului internațional public - principiul neintervenției

CAPITOLUL I 1. CONCEPTUL, ORIGINEA ŞI ESENŢA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC Dreptul international public1 este...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Feminismul în Relațiile Internaționale

Introducere În economia cărţii de faţă, o abordare a ansamblului contribuţiilor feminist la studierea relaţiilor internaţionale este o încercare...

Puterea Rusiei în Relațiile Internaționale

Introducere În cadrul sistemului internațional actual Rusia ocupă un rol aparte datorită capacității sale militare, a suprafeței vaste, a...

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Serviciului diplomatic al Republicii Moldova din perspectiva istorică și contemporană

INTRODUCERE Actualitatea temei: După multiplele cercetări pe care le-am efectuat, am constatat că această temă este actuală şi importantă pentru...

Imunitățile și privilegiile diplomatice - natura lor juridică

INTRODUCERE Aproape printr-o lege a firii în fiecare etapă, secol, pare a se ivi la nivelul fiecărei entităţi sociale personalităţi cu voinţa şi...

Privilegii și Imunități

Activitatea consulară ca şi componentă importantă a activităţii statelor se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei de la Viena...

Conferința de la Munchen

Introducere În această lucrare voi încerca să fac o rezumare a situaţiei internaţionale de la 1938 şi agravarea acesteia în aceeaşi perioadă şi...

Imunitatea de Jurisdicție în Dreptul Diplomatic și Consular

1. Noţiuni Introductive. Dreptul diplomatic cuprinde totalitatea normelor juridice care guvernează statutul organelor diplomatice sau totalitatea...

Diplomația militară - evoluție istorică și statut

1.Conceptul de diplomatie ca instrument al relatiilor internationale a.Definitie Diplomatia constituie o ramura aparte in cadrul disciplinelor...

Dreptul Diplomatic și Consular

1. Dreptul Diplomatic Organizarea si desfasurarea activitatii diplomatice au trebuit sa fie, in decursul timpului, reglementate; unele din aceste...

Imunitatea de jurisdicție în dreptul diplomatic

DREPTUL DIPLOMATIC Dreptul diplomatic este definit ca ramura a dreptului international public care are ca obiect normele si practica ce...

Ai nevoie de altceva?