Cuprins
- 1. Formulaţi şi comentaţi definiţia dreptului .
- 2. Morala.
- 3. Obiceiul sau tradiţiile populare.
- 4. Structura internă (logico-juridice) a normei juridice.
- 5. Interpretarea normelor juridice.
- 6. Analogia.
- 7. Conceptul de izvor al dreptului. Legea ca izvor al dreptului .
- 8. Acțiunea actelor normative în timp .
- 9. Subiectele raportului juridic.
- 10. Capacitatea juridică.
- 11. Dreptul de proprietate.
- 12. Societățile comerciale . Enumerare .
- 13. Prescripția extinctivă .
- 14. Sistematizarea dreptului .
- 15. Fazele aplicării dreptului .
- 16. Formulați și comentați definiția statului .
- 17. Forma de guvernământ a statului .
- 18. Forma de structură a statului .
- 19. Regimul politic al statului .
- 20. Teoria dreptului natural.
Extras din proiect
Tema 1. Formulați și comentați definiția dreptului.
Dreptul este un ansamblu de norme stabilite sau recunoscute de stat pentru a reglementa relații sociale conform voinței statului si a căror respectare obligatorie este garantată de forța coercitivă (de constrangere) a statului.
Dreptul este creația statului , fiind monopolul statului Are caracter volițional , deoarece ne arată modul în care un stat înțelege să stabilească cadrul legal de desfășurare prin prisma relațiilor sociale pe care le are cu oamenii sau pe care aceștia le au între ei
Dreptul are caracter social , deoarece omul este singura ființă care poate să înțeleagă normele juridice
Dreptul este ogligatoriu pentru că impune o conduită tipică și egalitara pentru toată lumea
Tema 2. Morala
Morala este diferența dintre bine si rău , dintre ce este permis si ce nu este permis , destinata să modeleze caracterul si comportamentul oamenilor
Relația moralei cu dreptul : teorii :
- relația de dependență a dreptului față de morala
- se consideră ca între drept și morală nu se poate stabili nicio relație.
- se poate stabili si o relație de înterdependență , pentru că dreptul și morala se referă la aceleași relații sociale
Problema care se pune în cazul moralei este de a ști cum să cântărim adevărul evaluărilor noastre , căci rolul moralei este acela de a distruge binele de rău și de a alege binele
Alături de normele de morală se pot include și regulile de bună cuviință și de comportament în societate care formează educația de bază a fiecăruia dintre noi și care are ca scop însușirea de fiecare persoană a unui minim de reguli de conduită
Tema 3. Obiceiul sau tradițiile populare
Obiceiul este o regulă de conduită creată în timp prin repetare voluntară , conservatoare și bine adaptată mediului în care s-a născut Obiceiul nu este scris => mai multe variații Obiceiul sărbatorește principalele evenimente din viața omului : nașterea , nunta , moartea , precum și modul în care oamenii dintr-o zonă se imbracă , mănâncă , se distrează sau plâng Datorită caracterului conservator și a transmiterii pe cale orală din generație in generație , obiceiul se modifică extrem de greu reflectând tradiții care astăzi nu mai au aceeași valoare și aceleași semnificații.
Tema 4. Structura internă (logico-juridică ) a normei juridice
Norma juridică este o regulă de conduită generală și impersonala stabilită sau recunoscută de către stat , care exprimă voința statului si a cărei respectare obligațională este garantată de forța coercitivă a statului. Structura internă sau logic juridică se referă la modul logic de organizare si construcție a normei juridice la componentele sale reciproce dependente ce compun prescripția juridică și care în principiu sunt în număr de 3 : ipoteză , dispoziție și sancțiune => structură trihotonică
1. IPOTEZA - este acea parte componentă a structurii interne sau logico-juridică a normei juridice care stabileste condițiile , împrejurările sau faptele în prezența cărora ia nastere și se aplică dispoziția normei juridice
Sunt mai multe feluri de ipoteze:
- ipoteze determinate sau categorice care precizează cu exactitate care sunt condițiile sau împrejurările în prezența cărora se aplică norma juridică.
- ipoteze relativ determinate care nu precizează care sunt condițiile sau împrejurările în prezența cărora se aplică norma juridică
Ipoteza mai poate fi în funcție de numărul condițiilor sau împrejurărilor
- simplă - care prevede o singură împrejurare sau condiție ( de ex. - furtul actelor de identitate se pedepsește mai aspru decât al altor categorii de furturi
- complexă - când se prevăd mai multe împrejurări sau condiții care pentru fiecare in parte determină aplicarea normei juridice
2. DISPOZIȚIA - este acea parte componentă a structurii interne sau logico-juridică a normei juridice care descrie o conduită formată din drepturi subiective si obligații juridice corelative
Dupa caracterul conduitei prescrise, dispoziția poate fi :
a) determinată sau categorică când stabilește în mod categoric fără a lăsa nicio posibilitate de derogare a dreptului si obligatiilor subiectelor normei juridice
b) relativ determinata când prevede mai multe variante de conduită , urmând ca subiectul normei juridice să aleagă una dintre ele
3. SANCȚIUNEA - este acea parte componenta a structurii interne sau logico-juridică a normei juridice în care sunt prevăzute urmările sau consecințele nerespectării de către subiectul normei juridice prevăzute în dispoziția normei precum si măsurile luate de către instituțiile împotriva acestuia
În funție de gradul de determinare sancțiunile pot fi :
a)determinate sau categorice când sancțiunile sunt doar precizate și nu pot fi modificate , urmând să fie aplicate exact așa cum sunt enunțate (de ex. - aplicarea pedepsei cu moartea )
b) relativ determinate când sancțiunile sunt stabilite între un minim și un maxim , urmând ca instituțiile care aplică norma juridică în funcție de imprejurări să stabilească sancțiunea între aceste limite
c) alternative -când norma juridică prevede mai multe sancțiuni urmând ca instituțiile care aplica norma jurdica să poată alege cea mai potrivită sancțiune.
d) cumulative - cănd norma juridică prevede mai multe sancțiuni urmând ca institutia care aplica norma juridica sa aplice toate aceste sanctiuni impreuna.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept.docx