Drept Roman

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 75 în total
Cuvinte : 18568
Mărime: 66.41KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
UNIVERSITATEA EUROPEANA IOSIF CONSTANTIN DRAGAN FACULTATEA DE DREPT

Cuprins

CAPITOLUL I

GENERALITATI CU PRIVIRE LA CONTRACT SI ELEMENTELE SALE

CAPITOLUL II

DIVIZIUNEA CONTRACTELOR ÎN DREPTUL ROMAN

CAPITOLUL III

NEXUM

CAPITOLUL IV

CONTRACTELE VERBIS

SECTIUNEA I Sponsio - Stipulatio

SUBSECTIUNEA I Texte. Institutiuni, Gaius III. 92-III. 95

SUBSECTIUNEA II Interpretarea textelor

SUBSECTIUNEA III Obiectul stipulatiei

SUBSECTIUNEA IV Caracterele stipulatiei

SUBSECTIUNEA V Decaderea formalismului stipulatiei

SUBSECTIUNEA VI Proba. Sanctiunea stipulatiei

SECTIUNEA II Dotis dictio (promisiunea de dota)

SECTIUNEA III Iusjurandum liberti (juramântul dezrobitului)

CAPITOLUL V

CONTRACTUL LITERAL (LITTERIS)

SECTIUNEA I Vechiul contract litteris, Motivele aparitiei

SECTIUNEA II Textele din Institutiuni - Gaius referitoare la vechiul contract litteris - traducere

SUBSECTIUNEA I Interpretarea textelor lui Gaius

SUBSECTIUNEA II Modul de contractare al peregrinilor

CHIROGRAPHUM si SYNGRAPHAE

SECTIUNEA III Parafraza lui Teophil 3,21 referitoare la contractul litteris

SUBSECTIUNEA I Interpretarea textului lui Teophil

SECTIUNEA IV Obligatia literala sub Justinian

SUBSECTIUNEA I Pasajul INSTITUTIONES -3,21 - traducere

SUBSECTIUNEA II Interpretarea pasajului 3,21 Institutiones - sursa pasajului

SUBSECTIUNEA III Querela non numeratae pecuniae

SUBSECTIUNEA IV Parafraza lui Teophil Pasaj referitor la obligatia literala în timpul lui Justinian

SUBSECTIUNEA V Concluzii

CAPITOLUL VI

CADEREA IN DESUETUDINE A CONTRACTELOR SOLEMNE

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Principalul izvor al obligatiilor, contractul, reprezinta acordul de vointa între doua sau mai multe persoane în scopul de a produce efecte juridice. În dreptul roman elementele esentiale ale contractului, elemente fara de care un contract nu putea fi valabil erau: capacitatea, consimtamântul si obiectul .

A) CAPACITATEA reprezinta aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si a-si asuma obligatii.

Aveau deplina capacitate de a încheia contracte cetatenii romani sui juris. În cazul altor persoane capacitatea de a încheia contracte lipsea sau era limitata. Astfel, în dreptul vechi erau incapabili de drept, deci lipsiti total de capacitate de folosinta sclavii, peregrinii si fiii de familie. În dreptul clasic s-a admis ca sclavul se poate obliga natural, ca peregrinii pot încheia acte conform dreptului gintilor si chiar conform dreptului civil daca au detinut jus comercii. La sfârsitul Republicii fiii de familie au obtinut dreptul de a se obliga civil.

Incapabili, de fapt, deci lipsiti de capacitate de exercitiu erau alienatii mintal, infantes, minorii de 25 de ani, risipitorii si femeile sub tutela, care, puteau deveni creditoare dar nu puteau deveni debitoare decât cu auctoritas a tutorilor.

B) CONSIMTAMÂNTUL reprezinta acordul de vointa al partilor unui contract. O singura vointa nu este suficienta pentru încheierea unui contract, caci oferta nu obliga pe cel care a facut-o, ea putând fi retrasa pâna la acceptarea de catre cealalta parte. Existau însa trei cazuri în care actul unilateral de vointa produce efecte juridice: când era vorba de "votum" adica promisiunea facuta unui zeu, în cazul în care promisiunea era facuta unei cetati si în cazul în care era vorba de promisiunea unei recompense facuta de catre un stapân de sclavi celui care îl va aduce pe sclavul fugit.

Consimtamântul pentru a fi valabil trebuia sa fie serios, sa nu fi fost dat în gluma (jocandi causa) sau în împrejurari din care rezulta neîndoielnic lipsa intentiei de a se obliga.

Pentru a fi valabil consimtamântul nu trebuia sa fie viciat. Viciile de consimtamânt în dreptul roman sunt: eroarea, teama dolul si leziunea.

a) EROAREA (error) consta într-o reprezentare gresita a realitatii în momentul încheierii actului juridic. Nu orice eroare constituie un viciu de consimtamânt ci doar cea care altereaza vointa exprimata la încheierea contractului, astfel ca respectivul contract este lovit de nulitate. Constituie deci viciu de consimtamânt urmatoarele cazuri de eroare:

•error in negotio - consta în eroarea asupra naturii juridice a actului încheiat. Spre exemplu o parte crede ca face o vânzare iar cealalta parte crede ca face un depozit.

•error in corpore - consta în eroarea asupra identitatii obiectului contractului. Spre exemplu o parte crede ca vinde un fond iar cealalta parte crede ca cumpara un sclav.

•error in substantia (in materia) - consta în eroarea asupra calitatii esentiale a lucrului ce priveste substanta materiala sau intelectuala a lucrului care constituie obiectul contractului. Spre exemplu se vând sfesnice din arama în loc de sfesnice de aur.

•error in personam - este eroarea asupra identitatii persoanei cu care se contracteaza, fie ca persoana respectiva are calitatea de creditor fie de debitor. Spre exemplu se trateaza cu Maevius crezând ca se trateaza cu Titius. Tot în aceasta categorie de eroare intra si "error in sexu", de exemplu Titius vinde o sclava lui Seius, iar acesta crede ca a cumparat un sclav.

•error in quantitate este eroarea asupra cuantumului, atunci când acesta este un element esential al contractului. De exemplu vânzatorul crede ca este vorba de o suma de bani mai mare în timp ce cumparatorul de o suma de bani mai mica si nu se înteleg sa se plateasca sau, dupa caz, sa se restituie diferenta de pret

Preview document

Drept Roman - Pagina 1
Drept Roman - Pagina 2
Drept Roman - Pagina 3
Drept Roman - Pagina 4
Drept Roman - Pagina 5
Drept Roman - Pagina 6
Drept Roman - Pagina 7
Drept Roman - Pagina 8
Drept Roman - Pagina 9
Drept Roman - Pagina 10
Drept Roman - Pagina 11
Drept Roman - Pagina 12
Drept Roman - Pagina 13
Drept Roman - Pagina 14
Drept Roman - Pagina 15
Drept Roman - Pagina 16
Drept Roman - Pagina 17
Drept Roman - Pagina 18
Drept Roman - Pagina 19
Drept Roman - Pagina 20
Drept Roman - Pagina 21
Drept Roman - Pagina 22
Drept Roman - Pagina 23
Drept Roman - Pagina 24
Drept Roman - Pagina 25
Drept Roman - Pagina 26
Drept Roman - Pagina 27
Drept Roman - Pagina 28
Drept Roman - Pagina 29
Drept Roman - Pagina 30
Drept Roman - Pagina 31
Drept Roman - Pagina 32
Drept Roman - Pagina 33
Drept Roman - Pagina 34
Drept Roman - Pagina 35
Drept Roman - Pagina 36
Drept Roman - Pagina 37
Drept Roman - Pagina 38
Drept Roman - Pagina 39
Drept Roman - Pagina 40
Drept Roman - Pagina 41
Drept Roman - Pagina 42
Drept Roman - Pagina 43
Drept Roman - Pagina 44
Drept Roman - Pagina 45
Drept Roman - Pagina 46
Drept Roman - Pagina 47
Drept Roman - Pagina 48
Drept Roman - Pagina 49
Drept Roman - Pagina 50
Drept Roman - Pagina 51
Drept Roman - Pagina 52
Drept Roman - Pagina 53
Drept Roman - Pagina 54
Drept Roman - Pagina 55
Drept Roman - Pagina 56
Drept Roman - Pagina 57
Drept Roman - Pagina 58
Drept Roman - Pagina 59
Drept Roman - Pagina 60
Drept Roman - Pagina 61
Drept Roman - Pagina 62
Drept Roman - Pagina 63
Drept Roman - Pagina 64
Drept Roman - Pagina 65
Drept Roman - Pagina 66
Drept Roman - Pagina 67
Drept Roman - Pagina 68
Drept Roman - Pagina 69
Drept Roman - Pagina 70
Drept Roman - Pagina 71
Drept Roman - Pagina 72
Drept Roman - Pagina 73
Drept Roman - Pagina 74
Drept Roman - Pagina 75

Conținut arhivă zip

  • Drept Roman.doc

Alții au mai descărcat și

Drept Constitutional si Institutii Publice

Sectiunea I - Drept constitutional Noţiunea de drept constituţional Dreptul este definit ca ansamblul regulilor de conduită, instituite sau...

Contractul in Dreptul Roman

GENERALITATI CU PRIVIRE LA CONTRACT SI ELEMENTELE SALE Principalul izvor al obligatiilor, contractul, reprezinta acordul de vointa între doua...

Drept Roman

1.Cutuma ca izvor al dreptului roman In epoca veche cel mai important izvor al dreptului roman a fost cutuma sau obiceiul (este definita ca ecea...

Subiecte Drept Roman

1.Impartirea bunurilor in patrimonio in subdiviziuni dupa criteriul manciparii, corporalitatii, muvabilitatii, consumptibilitatii, fungibilitatii,...

Precepta Vivendi Magistratus

Deontologia reprezinta stiinta datoriei sau obligatiile impuse profesionistilor în exercitiul profesiilor lor. Deontologia difera de la o profesie...

Teoria Generala a Dreptului

TEMA I TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE 1. Necesitatea studierii dreptului Fenomenul dreptului...

Drept Roman

Curs I La romani, judecarea o fǎcea un om impecabil moral, un practicant al binelui, nu magistratul. Natura consacrǎ inegalitatea. Singura...

Teoria Generala a Dreptului - Sinteza

Sistemul stiintelor juridice - Stiinte Juridice Sociale Stiinta este un sistem de cunostinte despre natura ,societate si gandire, cunostinte...

Ai nevoie de altceva?