Dreptatea si Valorile Culturii

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Dreptatea si Valorile Culturii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

- Delincventa juvenila – Forma a comportamentului deviant
- Semnificatia sociala si culturala a deviantei.
- Socializare si devianta sociala
- Metode si tehnici de cercetare a delincventei
- Resocializarea
- Delincventa juvenila – importanta studiului si prevenirii cauzelor delincventei juvenile în tara noastra
- Rezultate relevante ale unor cercetari de teren privind manifestarile predelincvente si delincvente ale copiilor internati în centre de reeducare
- Câteva studii de caz privind etiologia comportamentului delincvent juvenil
- Masuri educative aplicate de catre Comisia pentru protectia copilului în cazul savârsirii unei fapte penale
- Bibliografie

Extras din document

Delincventa juvenila – Forma a comportamentului deviant

Comportamentul deviant, rezida în discordanta cu valorile si normele unui anumit sistem socio-uman. Delincventa formeaza una din speciile fenomenului de devianta cu mari implicatii pentru individ si colectivitate. Dreptul penal da o definitie clara actului delincvential, punând accentul, în definirea acestuia pe caracterul socialmente periculos al faptei si pe vinovatie, în savârsirea ei.

Conceptul delincventa juvenila, este abordat în majoritatea clasificarilor care vizeaza comportamentul uman sub unghiul evaluarilor normative, în cadrul mai larg al deviantei.

Notiunea de devianta a fost elaborata de Th. Sellin (1938), care a studiat problemele complexe ale socio-crimino-genezei. Th. Sellin definea devianta ca ansamblul comportamentelor îndreptate împotriva normelor de conduita sau împotriva ordinii institutionale. În general, delincventul este considerat un inadaptat social.

Delincventul este inadaptat doar în ceea ce priveste raportarea la sistemul valoric si normativ al societatii din care face parte. În schimb, el poate fi perfect adaptat grupului delincvential din care face parte si existentei marginale marcate de numeroase acte disociate si antisociale.

Pentru întelegerea fenomenului delincvential se impune si analiza diverselor universuri existentiale si comportamentale ale tinerilor ajunsi în deriva.

În ultimul deceniu, în majoritatea tarilor lumii se constata o crestere sistematica, de la un an la altul, a numarului de delincventi minori si a infractiunilor comise de acestia, precum si scaderea limitei de vârsta sub 14 ani.

Dinamica numarului delincventilor si infractiunilor comise de minori la nivelul judetului Cluj (1994-1996):

- în anul 1994 numarul delincventilor minori este de 426, iar numarul infractiunilor de 605;

- în anul 1995 numarul delincventilor minori este de 577, iar cel al infractiunilor de 801;

- în anul 1996, numarul delincventilor minori a crescut la 628, iar cel al infractiunilor a ajuns la 736.

Majoritatea infractiunilor au fost comise în grupuri cu un lider minor sau adult, adesea infractiunile fiind organizate de infractori recidivisti. S-a amplificat fenomenul de recidivare a faptelor penale comise de minori, pe fondul accentuarii gradului de pauperizare a numeroase familii si a ineficientei unor masuri de ocrotire. Personalitatea minorilor si tinerilor se structureaza dizarmonic, formându-se multe atitudini si trasaturi negative indezirabile. Trasaturile negative întâlnite mai frecvent la delincventi, considerati “imaturi” sunt : toleranta scazuta la frustrare; autocontrol deficitar; egocentrism; impulsivitate si agresivitate; nedezvoltarea sentimentelor morale a motivelor superioare de ordin social; dorinta realizarii unei vieti “usoare” fara munca; opozitie fata de normele juridice, morale si respingerea acestora; imagine falsa despre lume, despre libertatea individuala, pe care le concep sub semnul agresivitatii si violentei.

Desigur ca nu toti copiii si tinerii caracteriali, devin delincventi, dar la toti delincventii minori si la toti infractorii adulti se întâlnesc multiple trasaturi caracteriale negative, care au la baza tulburari atitudinale, afective, motivationale si volitive. Aceste tulburari sunt totodata simptome ale imaturitatii psihosociale si ale inadaptarii sociale a tinerilor delincventi si a infractorilor adulti. Fenomenul de delincventa sociala, manifestata sub forma infractionalitatii, constituie o problema complexa, rezultata din interactiunea conjugata a unor cauze individuale si sociale si a unor conditii favorizante a caror cunoastere si explicatie stiintifica stau la baza politicii penale, menite sa conduca la prevenirea si diminuarea treptata a manifestarilor antisociale în comunitatile umane.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dreptatea si Valorile Culturii.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA – BRASOV, 2003 FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE SPECIALIZARE DREPT – ZI ANUL I