Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati

Proiect
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 77 în total
Cuvinte : 24533
Mărime: 85.29KB (arhivat)
Cost: 7 puncte

Cuprins

Introducere 2

Capitolul I

1.1 Evoluţia dreptului de proprietate 4

1.2 Conţinutul juridic al dreptului de proprietate 8

1.3 Caracterele juridice ale dreptului de proprietate 12

Capitolul II

Moduri de apariţie a dreptului de proprietate 16

2.1 Clasificarea modurilor de dobândire a dreptului de proprietate 16

2.2 Particularităţile apariţiei dreptului de proprietate de stat 19

2.3 Particularităţile apariţiei dreptului de proprietate privată 31

Capitolul III

Încetarea dreptului de proprietate 54

3.1 Rechiziţia 56

3.2 Confiscarea 62

Capitolul IV

Dreptul de proprietate în instrumente internaţionale 66

Concluzii 74

Bibliografie 78

Extras din document

„Unde proprietatea nu este protejată, se poate zice că acolo nu mai există societate posibilă şi reîncepe barbaria. Aceste idei sunt aşa de simple şi evidente încât nu înţelegem cum au putut fi contestate şi nesocotite... Omul a dobândit prin industria sa pământul pe care locuieşte.”

(Constantin Enache)1

Dreptul de proprietate ca drept fundamental este o temă foarte mult discutată şi foarte mult mediatizată în zonele politice. Dreptul de proprietate este un drept de origine incontestabilă, foarte strâns lipit de viaţa omului, de bunăstarea individului, de bunăstarea societăţii. Proprietatea a fost şi rămâne prilej de bucurie, dar şi de conflict, proprietatea poate explica în fond multe reuşite şi nereuşite ale societăţii.

Dreptul de proprietate este o prerogativă inerentă naturii umane, un mijloc de atingere a valorilor umane recunoscute, o concesie a legiuitorului. Această concesie este făcută în considerarea aspiraţiilor fundamentale ale omului.

Acest drept este considerat în unanimitate ca un drept economic prin excelenţă, fiind legat indisolubil de structura economică a societăţii. Proprietatea este rezultatul muncii, de altfel în doctrina mai veche dreptul de proprietatate era clasificat şi studiat alături de dreptul la muncă.

CAPITOLUL I

1.1 EVOLUŢIA DREPTULUI DE PROPRIETATE

S-a susţinut şi se susţine încă de foarte mulţi , că la origine prorietatea era colectivă, şi că numai în urma unei îndelungate evoluţii istorice ea a devenit individuală.

Dacă dăm acestei afimaţii o formă absolută, atunci, după toate probabilităţile, ea nu corespunde cu realittea. Este aproape sigur că oamenii, chiar în starea lor primitivă, au cunoscut totdeauna proprietatea individuală a anumitor obiecte mobile; orice om a trebuit să fie proprietarul exclusiv al armelor şi uneltelor sale de muncă, al veşmintelor sale , al calului şi cortului său, şi în fine al femeii sale.

Dacă însă reducem afirmaţia de mai sus la proprietatea funciară, adică în primul rând la proprietatea pământului – cea mai interesantă formă a proprietăţii, deoarece este aceea care a evoluat cel mai mult în decursul vremii –, atunci afirmaţia este probabil exactă, deşi aici ne aflăm adesea pe terenul nesigur al ipotezelor istorice.

Se pare că toate popoarele, în perioada cea mai primitivă a evoluţiei lor , au ignorat proprietatea individuală a pământului. În afară chiar de orice mărturie istorică, simpla raţiune este suficientă pentru a ne convinge de acest lucru . Popoarele primitive erau nomade, ele trăiau din vânat, şi mai târziu din creşterea vitelor; ele nu cultivau deci pământul şi nu erau stabilte în mod durabil pe un pământ determinat. De aceea, solul pe care se afla aşezat în mod provizoriu tribul, pe care el vâna şi păştea turmele, nu putea face obiectul unei proprietăţi individuale, ci putea fi cel mult considerat ca proprietatea întregului trib, şi încă această proprietate era lipsită de orice caracter de stabilitate sau de perpetuitate.

Însă chiar mai târziu, la popoarele care au trecut de faza nomadă sau pastorală şi au ajuns în faza agricolă primitivă, în care s-au stabilit pe pământul pe care-l cultivă, totuşi tot proprietatea colectivă domină. Această proprietate se prezintă fie sub forma coproprietăţii întregului grup de indivizi formând tribul, satul etc., fie sub forma mai restrânsă a coproprietăţii familiare. Sub ambele aceste forme, ea s-a perpetuat pe alocuri până în dreptul modern. Sub forma coproprietăţii tribului, ea s-a perpetuat în Rusia, unde pământul arabil şi păşunile aparţin satului sub numele de mir. Sub forma coproprietăţii familiare ea se mai întâlneşte la sârbi, unde se numeşte Zadruga.

La romanii primitivi, proprietatea colectivă a existat de asemenea sub ambele aceste forme. Coproprietatea familiară a fost cea mai durabilă şi cea mai adânc înrădăcinită; chiar după dispariţia ei, ea a lăsat urme nepieritoare în dreptul roman, unde sistemul succesiunilor ab intestat nu se poate explica decât printr-o supravieţuire a ideii proprietăţii colective familiare. În ceea ce priveşte coproprietatea mai întinsă a grupului, ea a existat de asemenea în organizarea primitivă a poporului roman, şi este probabil că mai dăinuia încă după întemeierea Romei. Diverse mărturii dovedesc acest lucru, între altele afirmaţiile autorilor care ne spun că fiecare şef de familie nu avea în acea epocă decât două jugăre de pământ (aproximativ un pogon) ce-i aparţineau personal, ceea ce pare cu totul insuficient pentru hrana unei familii numeroase. Se pare deci că fiecare cetăţean era proprietar individual numai pe casa şi pe locul ce o înconjura; restul pământului aparţinea unui grup mai larg, probabil acelui grup pe care romanii îl numeau gens.

Dar dacă forma colectivă se află la originea proprietăţii funciare, ea face loc proprietăţii individuale îndată ce popoarele ating un grad mai înaintat de organizare socială. Astfel, la Roma, în perioada istorică, întâlnim proprietatea individuală a pământului pe deplin organizată. Această organizare era în acelaşi timp simplă şi practică: proprietarul roman exercita asupra proprietăţii sale un drept exclusiv, caracterizat prin cele trei atribute ale sale: usus, fructus şi abusus.

Această formă a proprietăţii, atât de asemănătoare cu forma actuală, nu există însă decât pentru dominium ex jure Quiritium, adică pentru proprietatea pământurilor aşezate în Italia. Alături de această proprietate individuală prin excelenţă, romanii au creat proprietatea fondurilor provinciale; proprietatea acestor fonduri aparţinea statului, care lăsa particularilor numai folosinţa lor. Însă dreptul de folosinţă al particularilor era foarte complet, aşa încât de fapt echivala cu o adevărată proprietate. Deosebirea dintre proprietatea quiritară şi aceea a fondurilor provinciale s-a atenuat tot mai mult, până ce sub Justinian aceste forme au fost contopite într-una singură.

Preview document

Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 1
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 2
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 3
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 4
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 5
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 6
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 7
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 8
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 9
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 10
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 11
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 12
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 13
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 14
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 15
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 16
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 17
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 18
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 19
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 20
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 21
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 22
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 23
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 24
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 25
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 26
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 27
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 28
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 29
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 30
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 31
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 32
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 33
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 34
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 35
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 36
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 37
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 38
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 39
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 40
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 41
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 42
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 43
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 44
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 45
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 46
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 47
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 48
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 49
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 50
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 51
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 52
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 53
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 54
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 55
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 56
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 57
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 58
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 59
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 60
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 61
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 62
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 63
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 64
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 65
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 66
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 67
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 68
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 69
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 70
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 71
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 72
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 73
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 74
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 75
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 76
Dreptul de Proprietate - Evolutie si Particularitati - Pagina 77

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc

Alții au mai descărcat și

Dreptul de Proprietate - Limite si Restrictii

INTRODUCERE Dreptul de proprietate, fiind cel mai important drept patrimonial, se bucură de o protecţie juridică aparte, menită să îi asigure...

Stingerea Proprietății Private pe Cote Părți

ÎNTRODUCERE Actialitatea temei investigate. În toate timpurile, proprietatea a frămîntat minţile nu doar specialiştilor în domeniul dreptului, ci...

Organizația Națiunilor Unite

Lista abrevierilor AG Adunarea Generală AJIL American Journal of International Law CEDO Conventia Internatională a Drepturilor Omului CIJ...

Statutul Juridic al Refugiaților în Dreptul Internațional Public

CAPITOLUL I Introducere în problematica refugiaţilor 1. Noţiunea de refugiat O persoană poate fi considerată refugiat în sensul Convenţiei din...

Statutul Refugiaților în Europa

INTRODUCERE ”Un loc pe care să-l numim acasă” Fiecare din noi are nevoie de un loc pe care să-l numească acasă – un loc unde “aparţinem”. Dar...

Drepturile omului și mecanismele europene de protecție a drepturilor omului

CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE SECTIUNEA 1.1. Definirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, evolutia si importanta acestora...

Teorii asupra originii, caracterului și fundamentului proprietății

INTRODUCERE L’ésprit de propriété double la force de l’homme Voltaire Am ales şi tratat cu multă plăcere şi cu mult interes această temă...

Analiza comparativă cu privire la dreptul de proprietate și modalitățile juridice de garantare ale acestuia în dreptul român și în dreptul românesc actual

INTRODUCERE Principalele momente în evoluţia dreptului de proprietate se confundă cu aceea a civilizaţiei omeneşti, această instituţie juridică...

Te-ar putea interesa și

Marketing Agroturistic

1.1 Marketingul în turism Economia serviciilor, în care se încadreaza si activitatile de turism, constituie un sector productiv, care este...

Intocmirea si Prezentarea Situatiei Financiare la IMM

Argument În România, ca si în multe alte tari central si est europene, trecerea la economia de piata a însemnat, în esenta, evolutia a doua...

Crima Organizată

Introducere Identificarea şi neutralizarea ameninţărilor la adresa securităţii (înţeleasă ca stare de siguranţă colectivă) presupun, printre...

Economia în perioada de tranziție

Când România s-a eliberat de regimul lui Ceauşescu, la sfârşitul anului 1989, era una dintre ţările Europei Centrale şi de Est ale cărei instituţii...

Micro-Macro Economie

1. Identificaţi etapele de formare a teoriei economice ca ştiinţă şi descrieţi obiectul de studiu al teoriei economice şi al părţilor componente...

Economia de Piață Contemporană - Tipuri și Forme Concrete de Manifestare în Uniunea Europeană

Introducere Prezenta lucrare prezintă tipurile de economie de piaţă existente la nivelul economiei mondiale, cu accentul pus pe acele tipuri care...

Crima Organizată

Trăsături specifice crimei organizate 1. Definiţia şi trăsăturile crimei organizate Crima organizata este definita prin existenta unor grupuri de...

Societatea contemporană și crima organizată

Introducere Ultimul deceniu al secolului al XX-lea s-a caracterizat printr-o veritabilă schimbare în toate domeniile economico-sociale, a gândirii...

Ai nevoie de altceva?