Dreptul internațional și instituții europene

Proiect
10/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 89 în total
Cuvinte : 37765
Mărime: 143.21KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

Cuprins 1

Capitolul 1 Evoluţia procesului de integrare europeană 2

1.1. Accepţiuni 2

1.1.1. Idei şi curente integraţioniste 2

1.1.2. Contextul geo-politic al evoluţiei integrării vest-europene şi cauzele

acesteia 4

1.1.3. Scurt istoric al fenomenului de integrare 6

1.1.4. Accepţiunile conceptului de integrare 8

1.2. Unele stadii de integrare 13

1.3. Redefiniri instituţionale 15

1.3.1. Concepte fundamentale 15

1.3.2. Integrarea pozitivă şi negativă 18

1.3.3. Redefiniri instituţionale 19

Capitolul 2 Stadiul actual al procesului de integrare 23

2.2. Tratatul de la Maastricht 23

2.1.1. Instituţiile comunitare şi procedura de adoptare a deciziilor 26

2.3. Tratatul de la Amsterdam 41

2.2.1. Privire de ansamblu 41

2.2.2. Context 44

2.2.3. Obiective şi structură 44

2.2.4. Realizări 46

2.4. Lărgirea Uniunii Europene 48

2.3.1. Privire de ansamblu 48

2.3.2. Acordurile de asociere 51

2.3.3. Statele Asociate şi Uniunea Europeană 51

2.3.4. Agenda 2000 52

Capitolul 3 Strategii sectoriale de integrare 55

3.1. Politica industrială 55

3.2. Politica agricolă 60

3.3. Politica în domeniul transporturilor 64

3.4. Firmele mici şi mijlocii 68

3.5. Politica comercială şi externă comună 70

3.5.1. Politica externă şi de securitate comună 70

3.5.2. Politica comercială comună 71

Capitolul 4 Dezvoltarea comerţului electronic – parte a procesului de integrare a României în structurile Comunităţilor Economice Europene 74

Anexa 1 80

Anexa 2 83

Bibliografie 90

Extras din document

Capitolul 1

Evoluţia procesului de integrare europeană

1.4. Accepţiuni

1.4.1. Idei şi curente integraţioniste

Este un fapt de necontestat că Europa este moştenitoarea civilizaţiei greceşti, romane şi a bisericii creştine, iar dacă se vorbeşte despre o unire a Europei, trebuie să se admită că aceasta a început în Italia, la Roma. Roma a fost aceea care a impus pentru prima dată Europei o unitate politică. De la Marea Neagră şi până în Anglia, din Carpaţi şi până în Pirinei legiunile romane, în marşul lor, au impus popoarelor imperiului o unitate şi o ordine bazate pe aceleaşi legi romane.

După Pax Romana, cea care a încercat să-i ia locul a fost Pax Christiana, imperiul lui Carol cel Mare (care, în mod surprinzător, cuprindea în mare teritoriul celor şase membri fondatori ai Pieţei Comune) fiind un puternic element de coeziune şi, mai ales, un sprijin important pentru biserica catolică.

Spre sfârşitul secolului al XIV-lea şi, mai viguros, în secolul al XV-lea se menţionează apariţia câtorva planuri, unele nu prea dezvoltate, referitoare la un fel de organizaţii europene de genul unor adunări de regi şi prinţi, care trebuiau să reprezinte marile puteri şi să supravegheze menţinerea păcii

În “Republica foarte creştină” a avocatului Pierre Dubois din secolul al XIV-lea, în locul ideii şi principiului subordonării, pentru prima dată în istorie, se propune egalitatea între suverani, republica imaginată urmând să fie condusă de un fel de consiliu laic format din înţelepţi şi experţi, având însă ca arbitru Sfântul Scaun.

În 1623, Emeric Crucé publică proiectul său de federaţie mondială, intitulat “Le nouveau Cynée ou discours des occasions et moyens d’établir une paix générale et la liberté du commerce par tout le monde”, care insistă asupra intereselor şi motivelor economice ale federaţiei, propunând şi o monedă internaţională.

În anul 1645, ministrul regelui Henric al IV-lea propune un plan politic de organizare a Europei pe baze federaliste. Federaţia preconizată trebuia să fie o republică sub conducerea regelui Henric al IV-lea, din care ar fi făcut parte Franţa, Anglia, Spania, Lombardia, Danemarca, Suedia, Ungaria, Polonia, Boemia, Statele Papale, cantoanele Elveţiei, Belgia, Veneţia şi Italia. Rusia era socotită stat semi-asiatic şi ar fi putut fi primită în federaţie ca simplă aliată, fiind mai legată de Asia decât de Europa. Cei 75.000 de oameni care s-ar fi aflat în armata acestei republici ar fi avut ca unic scop acela de a-i alunga pe turci din Europa, mărind astfel teritoriul european al federaţiei.

Părintele Saint-Pierre, secretar al Congresului de pace din 1713, propune un proiect destul de închegat prin care suveranii Europei sunt chemaţi să formeze o societate europeană pentru soluţionarea fără război şi prin mijloace de arbitraj a diferendelor viitoare, pentru reducerea numărului şi importanţei acestor diferende, pentru prevenirea oricăror războaie civile, pentru a se bucura în linişte de avantajele imense ale unui comerţ neîntrerupt şi universal, pentru întărirea perpetuării Casei lor la tron şi pentru mărirea bogăţiei, independenţei şi securităţii lor

Secolul al XVIII-lea cunoaşte multe proiecte şi aduce multe idei noi în toate domeniile, dar mai ales în domeniul organizării statale şi a formei de guvernământ. Jean-Jacques Rousseau propune o Confederaţie, Montesquieu crede că modelul de organizare a Europei este Liga Lyceană, Voltaire se gândeşte la Frédéric al II-lea pentru realizarea unirii Europei. Jérémie Bentham consideră că, pentru organizarea Europei, ar fi necesare o Dietă Europeană cu dezbateri publice, o Curte de Arbitraj şi o armată comună.

Primul război mondial aduce desăvârşirea formării statelor naţionale în Europa, iar Societatea Naţiunilor semnalează o încercare de împăcare a acestor noi entităţi apărute pe arena internaţională cu vechea tendinţă a marilor puteri – cucerire şi subjugare.

În perioada interbelică s-a creat Mişcarea Paneuropeană, care a elaborat un proiect de pact paneuropean alcătuit dintr-un ansamblu de principii atât de bine formulate, încât cu greu li s-au putut aduce critici. Aceste principii se refereau la menţinerea intactă a suveranităţii statelor, stimularea sentimentului solidarităţii europene, crearea unei uniuni vamale europene. Proiectul considera că alianţa eternă pentru pacea europeană însoţită de organizarea cooperării politice, economice şi intelectuale în Europa ar fi trebuit să primească numele de “Statele Federale ale Europei” sau o altă denumire similară. Alianţa era concepută ca o înţelegere regională în termenii Art. 21 din Pactul Societăţii Naţiunilor Unite, cuprinzând toate teritoriile europene inclusiv Marea Britanie, Irlanda şi Islanda. Capitala urma să se stabilească într-un district federal, iar cetăţenii statelor federale şi apatrizii ar fi primit cetăţenie europeană. Mişcarea a avut mai multe congrese; cel de la Basel din 1932 şi cel de la Viena din 1935 au încercat să ia poziţie împotriva hitlerismului.

Tot în perioada interbelică, ministrul de externe al Franţei Aristide Briand propune în anul 1929, pentru prima oară în numele unui guvern, crearea în Europa a unei structuri federale.

După al doilea război mondial, avalanşa de idei referitoare la realizarea unei integrări este foarte puternică, cu atât mai mult cu cât sunt susţinute de apariţia unui mare număr de organizaţii internaţionale.

De la balanţa puterii existente în 1939, lumea s-a îndreptat, după război, spre un sistem bipolar. Dorinţa Europei de Vest de a juca un rol în contextul rivalităţii marilor puteri, a dus la integrarea europeană, care a devenit un factor al dezintegrării sistemului bipolar

Preview document

Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 1
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 2
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 3
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 4
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 5
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 6
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 7
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 8
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 9
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 10
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 11
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 12
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 13
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 14
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 15
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 16
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 17
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 18
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 19
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 20
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 21
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 22
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 23
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 24
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 25
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 26
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 27
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 28
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 29
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 30
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 31
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 32
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 33
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 34
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 35
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 36
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 37
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 38
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 39
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 40
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 41
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 42
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 43
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 44
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 45
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 46
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 47
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 48
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 49
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 50
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 51
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 52
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 53
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 54
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 55
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 56
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 57
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 58
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 59
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 60
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 61
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 62
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 63
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 64
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 65
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 66
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 67
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 68
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 69
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 70
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 71
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 72
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 73
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 74
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 75
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 76
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 77
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 78
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 79
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 80
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 81
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 82
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 83
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 84
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 85
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 86
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 87
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 88
Dreptul internațional și instituții europene - Pagina 89

Conținut arhivă zip

  • Dreptul International si Institutii Europene.DOC

Te-ar putea interesa și

Drogurile

Capitolul I TRAFICUL ŞI CONSUMUL ILICIT DE DROGURI (PREVENIREA) 1.1 Strategia Uniunii Europene în prevenirea şi combaterea traficului şi...

Armonizare și Cooperare Fiscală Europeană

Consideraţii introductive Extinderea Uniunii Europene reprezintă cea mai mare provocare a Europei la începutul secolului al XXI-lea, fiind şansa...

Dreptul la Vot

Capitolul I EXPLICAREA CONCEPTULUI DE DREPTURI ALE OMULUI Secţiunea 1: Apariţia şi evoluţia istorică a protecţiei drepturilor omu¬lui Omul, prin...

Traficul de Ființe Umane

INTRODUCERE Incepând cu ultimul deceniu al secolului trecut Europa, eliberata de Cortina de Fier, s-a aflat in fata unei provocari socio-economice...

Cooperarea statelor în cadrul organizațiilor regionale europene

Cooperarea statelor in cadrul organizatiilor internationale europene Cap. I Consideratii generale privind organizatiile 1.1. Notiuni generale...

Izvoarele Dreptului Internațional Privat

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALĂ Teoria dreptului face de principiu distincţia între noţiunea de izvor de drept în sens material şi în sens...

Curtea Europeană de Justiție și acțiuni introduse în fața ei

INTRODUCERE Europa nu este decât o vointa comuna a celor care traiesc în ea, printr-o vocatie comuna&Unitatea europeana sta în spiritul...

Victimele Traficului de Persoane

INTRODUCERE Începând cu ultimul deceniu al secolului trecut Europa, eliberată de Cortina de Fier, s-a aflat in faţa unei provocări socio-economice...

Ai nevoie de altceva?