Dreptul Uniunii Europene

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 25 în total
Cuvinte : 10642
Mărime: 58.34KB (arhivat)
Cost: 7 puncte

Cuprins

CAPITOLUL II COMPONENTA SI COMPETENTELE CURTII DE JUSTITIE 5

A. Structura si statutul membrilor Curtii de Justitie 5

B. Competentele Curtii de Justitie 6

2.1 Tipuri de proceduri 6

2.2 Procedura 7

2.3 Proceduri speciale 9

2.4 Cheltuielile de procedură 9

2.5 Regimul lingvistic 10

2.6 Curtea de Justitie in cadrul ordinii juridice comunitare 11

CAPITOLUL III. PRINCIPII FUNDAMENTALE STABILITE PRIN JURISPRUDENTA

CAPITOLUL IV. TRIBUNALUL. COMPONENTA SI COMPETENTE 16

4.1. TRIBUNALUL 16

4.1.1 Introducere 16

4.1.2 Componenţa 17

4.1.3 Competenţe 17

4.1.4 Procedura 17

4.1.5 Regimul lingvistic 18

4.1.6 Jurisprudenţa 19

4.2. TRIBUNALUL FUNCTIEI PUBLICE 21

4.2.1 Componenta 21

4.2.2 Competenta 22

4.2.3 Procedura 22

4.2.4 Măsurile provizorii 23

4.2.5 Regimul lingvistic 23

BIBLIOGRAFIE 26

Extras din document

CAPITOLUL I

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Tratatul de la Paris, care a instituit Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului a creat 4 institutii:

a) Înalta Autoritate;

b) Consiliul Special de Miniştri;

c) Adunarea Comună;

d) Curtea de Justiţie.

Curtea de Justiţie a fost înfiinţată în virtutea art. 31-45 din Tratat. Ea efectua în mod independent un control judiciar asupra actelor Înaltei Autorităţi şi ale statelor comunitare. Ea era însărcinată şi cu supravegherea respectării Tratatului şi cu soluţionarea diferenţelor dintre ţările membre sau dintre particulari şi Înalta Autoritate.

Curtea era compusă din 7 judecători şi 2 avoca ţi generali numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre pentru o perioadă de 6 ani. Ea avea în aparatul său un grefier, ales prin scrutin secret.

Odată cu Tratatele semnate în 1957 la Roma cele două noi Comunităţi au fost create cu o structură asemănătoare cu cea a CECO, dar cele trei Curţi de Justiţie astfel rezultate s-au unificat într-o Curte de Justiţie unică.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, ca de altfel toate celelalte instituţii ale construcţiei comunitare, este o creaţie atipică , atât în ceea ce priveşte dreptul naţional cât şi cel internaţional. Apariţia şi dezvoltarea ei este în strânsă legătură cu proiectul european care a dus la existenţa Uniunii Europene, astfel cum o cunoaştem astăzi.

Încă din perioada lucrărilor pregătitoare - care urmau să ducă la elaborarea Tratatului de la Paris, instituind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), cu largi puteri pentru organele acesteia, - partenerii prezenţi la negocieri au resimţit necesitatea unui organism învestit cu controlul legalităţii actelor emise de Înalta Autoritate şi Consiliul Special de Miniştri - organe ale CECO - care să asigure echilibrul între acestea şi statele membre, să garanteze neamestecul autorităţilor CECO în aşa-numitul „domeniu rezervat al statelor membre” Din acest motiv, prin Tratatul institutiv semnat la Paris în 18 aprilie 1951 şi intrat în vigoare la 25 iulie 1952, a fost creată Curtea de Justiţie a CECO. Conform prevederilor din documentul fondator, Curtea de Justiţie trebuia să asigure respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatului şi a regulamentului de executare.

Şedinţa de deschidere a Curţii de Justiţie, care a primit sediul la Luxemburg, a avut loc la 10 decembrie 1952.

Ulterior, Tratatele de la Roma, care au instituit CEEA şi CEE, prevăd crearea a câte unei Curţi de Justiţie, cu acelaşi rol, în fiecare comunitate. Dar în paralel cu semnarea celor două tratate, la 25 martie 1957, a fost semnată şi „Convenţia relativă la unele instituţii comune Comunităţilor Europene”, care prevede ca cele trei Comunităţi Europene să aibă o Curte de Justiţie unică, care să îşi exercite atribuţiile stabilite de fiecare tratat, potrivit reglementărilor fiecăruia dintre ele.

Amploarea activităţii desfăşurată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a determinat, pe de o parte, crearea în 1989 a unui Tribunal de Primă Instanţă, menit, în primul rând, să degreveze Curtea de unele cauze, iar pe de altă parte, de a oferi celor prejudiciaţi posibilitatea a două grade de jurisdicţie, în aşa fel încât drepturile lor să fie pe deplin recunoscute şi apărate.

Ulterior, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Nisa, care a introdus un nou alineat (art. 225 A) în Tratatul Comunităţilor Europene, Consiliul, acţionând în unanimitate, pe baza unei propuneri primite din partea Comisiei, după consultarea Parlamentului European şi a Curţii, sau la solicitarea Curţii de Justiţie însăşi, poate crea complete de judecată pentru o audiere şi să determine, în primă instanţă, anumite categorii de acţiuni sau proceduri îndeplinite în domenii specifice. Astfel s-a ajuns ca, la data de 2 noiembrie 2004, prin Decizia Consiliului nr. 2004/752 din 2.11.2004, a fost reglementată instituirea Tribunalului Funcţiei Publice al Uniunii Europene, care se organizează şi funcţionează pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă.

Conform Tratatului de la Lisabona, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cuprinde Curtea de Justiţie (CJ), Tribunalul şi tribunale specializate. Aceasta asigură respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatelor.

CAPITOLUL II

COMPONENTA SI COMPETENTELE CURTII DE JUSTITIE

A. STRUCTURA SI STATUTUL MEMBRILOR CURTII DE JUSTITIE

Curtea este compusa din judecatori si avocati generali. Acestia din urma sunt chemati sa pronunte, in totala independenta, in cauzele supuse Curtii, prin concluzii care constituie stadiul final al procedurii orale.

Judecatorii si avocatii generali sunt numiti de comun acord pentru o perioada de 6 ani de catre guvernele statelor membre.

In prezent, Curtea este compusa din 27 judecatori si 8 avocati generali. Numarul judecatorilor si al avocatilor generali, poate fi modificat, printr-o hotarare a Consiliului luata cu votul unanim al membrilor acestuia, la cererea Curtii.

Mandatul de 6 ani poate fi reinnoit, ceea ce duce la stabilitatea Curtii, desi la o perioada de 3 ani are loc o reinnoire partiala a judecatorilor si a avocatilor generali.

Statutul judecatorilor si al avocatilor generali le permite sa-si indeplineasca rolul cu caracter de continuitate si in deplina independenta.

Preview document

Dreptul Uniunii Europene - Pagina 1
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 2
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 3
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 4
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 5
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 6
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 7
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 8
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 9
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 10
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 11
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 12
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 13
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 14
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 15
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 16
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 17
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 18
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 19
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 20
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 21
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 22
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 23
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 24
Dreptul Uniunii Europene - Pagina 25

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Uniunii Europene.doc

Alții au mai descărcat și

Acțiunile judiciare specifice dreptului comunitar aflate în competența de jurisdicție a Tribunalului de Primă Instanță și a Curții de Justiție a Comunităților Europene

1.Curtea de Justitie A Comunitatilor Europene 1.1. SCURTA PREZENTARE Curtea de justitie a Comunitatilor Europene, numita pe scurt si Curtea...

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Introducere Într-un context general, evoluţiile din ultimii ani din cadrul Uniunii Europene au făcut ca statele membre să se confrunte cu...

Curtea de Justiție a Comunităților Europene

Istoria constituirii Comunitătii Europene Ideea de unitate a Europei este considerată ca fiind foarte veche, ea găsindu-si originea, după unele...

Instanțele naționale și aplicarea dreptului UE - Procedura trimiterilor preliminare

Coexistența dreptului național și comunitar. Importanța trimiterilor preliminare. Protecția juridică în spațiul european este asigurată, în cea...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Drept European

Modulul I Izvoarele dreptului european Obiective generale: - cunoaşterea principalelor momente în evoluţia colaborării între statele europene -...

Te-ar putea interesa și

Egalitate și Nediscriminate în Dreptul Uniunii Europene

CAPITOLUL I REGLEMENTAREA PRINCIPIILOR NEDISCRIMINARII SI EGALITATII DE SANSE IN U.E. Sectiunea 1. Directivele in materia egalitatii si...

Principiul priorității și caracterul direct aplicabil al dreptului Uniunii Europene

In cadrul sistemului legislativ al Uniunii Europene exista mai multe principii care servesc ca baza pentru luarea deciziilor, mai ales in cazurile...

Dreptul Uniunii Europene - Curtea de Justiție

Acțiunea în anulare in fata Curtii de Justitie a UE (CJUE) Acţiunea în anulare reprezintă o acţiune directă îndreptată împotriva unui act adoptat...

Principiul ne bis în idem în dreptul Uniunii Europene

I. CONCEPTUL Conform dispozițiilor art. 4 din Protocolul nr. 7 al Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul non bis in idem definește...

Dreptul Uniunii Europene

- La 22 decembrie 1972, la Bruxelles, are loc semnarea Tratatului de aderare a Marii Britanii, Irlandei, Norvegiei şi Danemarcei la Comunităţile...

Dreptul uniunii europene

UNIUNEA EUROPEANA Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre situate în principal în Europa. UE a dezvoltat...

Izvoarele scrise ale dreptului uniunii europene

NOȚIUNEA DE IZVOR AL DREPTULUI EUROPEAN Noțiunea de izvoare ale dreptului european este asociată în domeniul juridic al integrării europene prin...

Dreptul Uniunii Europene - Curtea de Conturi a Uniunii Europene

Organizarea Curții de Conturi Curtea de Conturi reprezintă un organ colegial format din 27 de membri din statele componente ale Uniunii Europene....

Ai nevoie de altceva?