Drepturile Omului și Activitatea Organelor de Poliție

După revoluţia din Decembrie 1989, în activitatea poliţiei române

s-au produs mutaţii de ordin calitativ, s-a înregistrat un curs ascendent, pe măsura tendinţelor de stabilizare a vieţii politice, economice şi sociale. Toate acestea au condus, într-o perioadă destul de scurtă, la transformarea poliţiei într-un organ din ce în ce mai eficient al statului de drept.

Cu implicarea Guvernului şi Parlamentului României, s-a acordat prioritate punerii bazelor noului cadru legislativ, prin care s-au definit şi delimitat clar şi precis locul, rolul, structura organizatorică şi atribuţiile Ministerului Administraţiei şi Internelor ca instituţie centrală de specialitate a Administraţiei Publice, s-au reglementat sau sunt în curs de reglementare o serie de alte domenii şi activităţi care au tangenţă directă cu responsabilităţile sale, toate prin valorificarea reglementărilor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamental, experienţa unor ministere de resort din ţări cu democraţie avansată, precum şi a elementelor viabile ale propriei experienţe.

Un prim pas s-a constituit prin înlăturarea elementelor compromise ale vechiului regim, ordinul prin care această instituţie a fost depolitizată şi mai departe complexul de măsuri organizatorice şi de educaţie întreprinse pentru ca ea să se alinieze la standardele internaţionale în materie.

Au fost adoptate Legea nr. 40/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. Decretul- lege nr.10/1990 privind regimul paşapoartelor şi al călătoriilor în străinătate, Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei.

1.2.Locul poliţiei în sistemul organelor statului de drept

Potrivit dispoziţiilor Legii nr.40/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne, acesta este organul central al puterii executive care exercită, în conformitate cu legea, atribuţiile ce îi revin cu privire la respectarea ordinii publice, apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a avutului public şi privat, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, contribuind prin aceasta la realizarea unei societăţi democratice în România, la apărarea independenţei, suveranităţii naţionale şi integrităţii teritoriale.

Spre deosebire de celelalte organe centrale ale puterii executive, Ministerul Administraţiei şi Internelor are un obiect şi atribuţii specifice ce vizează apărarea valorilor fundamentale ale statului nostru şi, în acelaşi timp, este organismul principal al apărării ordinii publice şi de drept, a avuţiei naţionale.

Referitor la natura organelor ce compun acest minister, Constituţia precizează că poliţia şi alte compartimente asemănătoare se supun exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale (art.117).

Acest minister asigură în activitatea sa aplicarea decretelor, hotărârilor Guvernului şi ale Consiliului suprem de Apărare a Ţării.

În îndeplinirea atribuţiilor sale, ministerul colaborează cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale puterii executive, cu unităţile economice, sociale şi alte organizaţii care se sprijină pe concursul larg al populaţiei.

În contextul actualelor orientări privind alinierea cât mai rapidă a României la standardele internaţionale în domeniul respectării drepturilor omului şi având în vedere locul şi rolul poliţiei şi a celorlalte formaţiuni ale Ministerului Administraţiei şi Internelor în protecţia persoanei umane şi a bunurilor acesteia, s-a întreprins un complex de măsuri pentru crearea unor structuri adecvate, menită să asigure cunoaşterea şi aplicarea corectă a reglementărilor interne şi internaţionale în materia drepturilor omului.

Au fost elaborate proiecte de lege referitoare la activitatea organelor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi înaintate Parlamentului pentru a alinia legislaţia română la importante documente internaţionale, cum sunt :Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia O.N.U privind Drepturile Cetăţeneşti şi Politice, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Declaraţia privind apărarea tuturor persoanelor împotriva torturii, Codul de conduită şi comportare a poliţiştilor adoptat de Adunarea Generală a O.N.U. în decembrie 1979 şi altele.

În cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor s-a constituit Comitetul pentru dreptul umanitar şi drepturile omului, la care ţara noastră este sau va deveni parte, de a iniţia şi de a participa la reuniuni şi acţiuni interne sau internaţionale, precum şi de a prezenta propuneri corespunzătoare pentru aplicarea în activitatea unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor a normelor juridice incidente.

1.3.Rolul poliţiei în sistemul organelor statului de drept

În amplul proces de înnoire a societăţii româneşti a fost inclusă şi Poliţia română- instituţie fundamentală a statului de drept. O asemenea evaluare asupra rolului poliţiei a fost făcută încă din antichitate, de către celebrul Aristotel, care scria: „Poliţia, care asigură ordinea şi autoritatea în cetate, rămâne primul şi cel mai mare dintre toate bunurile”.