Drepturile și îndatoririle funcționarului public și răspunderea funcționarului public

Functia publica si functionarul public

In sens traditional , expresia “functie publica” este folosita pentru a numi atat functionarul public, cat si totalitatea regimurilor juridice aplicabile personalului administratiei de stat.

Intr-o acceptiune mai restransa , prin functie publica se intelege situatia juridica a unei persoane fizice investita legal cu animte atributii pentru realizarea competentelor functiilor ce revin prin lege unei autoitati publice.In acest caz functia publica constand in “ ansamblul drepturilor si obligatiilor care formeaza continutul juridic complex al raporturilor dintre persoana fizica respective si organul care a investit-o.”

Titularul unei functii publice, intr-o formulare generic poarta denumirea de functionar public,care indeplineste atributiile functiei prestan anumite servicii.

Functia publica reprezinta una dintre cele ma iimportante legaturi care exista intre cetatenii unui stat democratic si insitutiile publice din respective tara.Este unul dintre cele mai importante elemente ale statului si orice stat democratic,ce depinde de existent si concretizarea unei functii publice democratice,styabile, profesioniste si neutral din punct de vedere politic.Daca legatura dintre functia publica si stat este slaba, atunci este afectat intregul sistem democratic al societatii.Democratia poate exista doar in cazul in care exista o administratie eficace, care sa se afle in serviciul unui Guvern democratic ales.

Functia publica este un fel de barometru al societatii civile in institutiile statului.Cetatenii aspira ca functionarii publici sa urmareasca realizarea intereselui public, dand dovada de corectitudine si de o buna capacitate managerial atunci cand este vorba de bunul public. Daca functionarul public da dovada de incredere ,buna credinta, si inalta conduit profesionala ,atunci cetateanul capata incredere in institutiile statale, ceea ce printer altele duce si la crearea unui mediu de afaceri productive si prosper ,optim in vedea realizarii unei reale cresteri economice.

Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt:

- legalitate, impartialitate si obiectivitate;

- transparenta;

- eficienta si eficacitate;

- responsabilitate, in conformitate cu prevederile legale;

- orientare catre cetatean;

- stabilitate in exercitarea functiei publice;

- subordonare ierarhica.

Un corp de functionari profesionisti, integru, aflat in folosul comunitatii – reprezinta deziderate pe care ar trebui sa le aiba in vedere orice administratie.Opusul acestor obiectiv il constituie birocratia ,coruptia,lipsa de transparenta sau comportamentul adeseori abuziv cu care ,dinpacate ne intalnim prea des in raporturile cu institutiile publice.Orice functionar,indifferent de importanta functiei sale,reprezinta interfata dintre cetatean si institutiile statului.

Trasaturi caracteristice ale functiei publice sunt titulare de competenta, de puteri publice, de atributii si responsabilitatile stabilite prin lege, au caracter permanent cu o functionare continua, in scopul satisfacerii unui interes general in mod perpetuu, fara limita de timp si fara intermitenta, sunt create prin lege, astfel incat administratia nu creeaza functii publice, sunt organizate pentru a satisface interesele generale, iar nu interese personale si au o anumita specializare si competenta, determinate de lege in cadrul careia urmaresc satisfacerea unui interes general

Notiunea de functionar public a fost definita pentru prima data in legislatia noastra, in Legea pentru Statutul functionarilor publici din 19 iunie 1923 - unul din primele statute ale functionarilor publici din Europa care, in art.1 prevedea faptul ca ”Sunt functionari publici cetatenii romani, fara deosebire de sex, care indeplinesc un serviciu public permanent la stat, judet, comuna sau la institutiile al caror buget este supus aprobarii Parlamentului, Guvernului sau consiliilor judetene si comunale”.

Aceasta definitie a fost criticata atat de Prof. P. Negulescu, cat si de Conf. J. Vermeulen. Mai mult, in acelasi loc, Prof P. Negulescu, dand o alta definitie notiunii de functionar public, arata ca “functionarii publici sunt acei cetateni care, fiind numiti de autoritatea competenta si investiti in mod legal cu atributele functiilor lor, presteaza in mod permanent o anumita activitate, ce nu este exclusiv manuala, in scop de a face sa functioneze un serviciu public in schimbul unui salariu platit periodic”, iar Prof. A. Teodorescu sustinea ca “functionarul public este persoana care, in schimbul unei remuneratii indeplineste sau colaboreaza in mod permanent la indeplinirea unui serviciu public depinzand de autoritatea administrativa a statului, judetelor sau comunelor”.

In literaturile de specialitate dinainte de Revolutia din Decembrie 1989, Conf. dr. Antonie Iorgovan definea notiunea de functionar de stat ca fiind ”persoana fizica care este investita in mod legal, prin actul de vointa unilaterala a unui organ de stat, cu sarcina indeplinirii pe un timp limitat sau nedeterminat a unei functii de stat, in vederea realizarii competentei organului din structura careia face parte functia respectiva”.