Evolutia Constitutiei in Romania

Proiect
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 42 în total
Cuvinte : 15402
Mărime: 65.76KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Gheorghe Constantin
Acest proiect prezinta pe larg evolutia Constitutiei in Romania,incepand cu Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris.

Extras din document

Capitolul I

Conceptul de „Constituţie”

Termenul „constituţie” derivă din latinescul „constitutio” care înseamnă „aşezare cu temei”, „starea unui lucru”. Expresia a fost folosită incă din timpul Imperiului Roman, legile date de împarat numindu-se „constituţii imperiale” .

În lupta dusă împotriva absolutismului monarhic, clasa burgheză a desemnat prin „constituţie” legile care reglementau organizarea statului, limitau puterea monarhului dar îi asigurau si garantau burgheziei exercitarea drepturilor şi libertăţiilor.

Este grăitoare în susţinerea celor afirmate, prevederea art.16 din „Declaraţia franceză a drepturilor omului şi cetaţeanului” din 1789:

„Orice societate în care garanţia drepturilor nu este asigurată, nici separaţia puterilor nu este stabilită, nu are constituţie”.

Abia in secolul al XVIII-lea, expresia „constituţie” a fost utilizată pentru a desemna legea fundamentală a unui stat, pentru prima dată in 1787 (America) şi apoi în 1791 (Franţa), generalizăndu-se ca urmare a instaurării statului burghez in tot cursul secolului al XIX-lea.

Constituţia este deci un ansamblu de norme juridice prin care clasa burgheză organizează sub o anumită formă desfăşurarea relaţiilor sociale.

Într-o reusită sinteză, Andre Hariuo defineşte Constituţia ca „ansamblul regulilor care administrează organizarea şi funcţionarea statului” .

Autorul susţine necesitatea existenţei unei Constituţii în orice stat, a unor dispoziţii „care reglementează organizarea şi raporturile dintre puterile publice şi fixeaza, printre altele, relaţiile de principiu între stat şi cetaţean”.

Paul Negulescu definea Constituţia ca fiind „legea legilor care cuprinde principiile referitoare la organizarea statului şi la raporturile de echilibru între diferitele puteri ale Statului, adică între puterea legislativă, judecătorească şi executivă”.

Dar, conform aceluiaşi autor, „ constituţiunea mai cuprinde şi ceea ce Declaraţia Drepturilor Omului de la 1789 şi constituţiile următoare din Franţa revoluţionară au stabilit ca drepturi ale omului, mai târziu numite drepturi publice, dreptul de asociaţiune, libertatea individuală, libertatea presei etc.”.

Într-o formulare sintetică, Ion Deleanu defineşte Constituţia „actul juridic normativ suprem, cuprinzând normele care au ca obiect de reglementare instituţionalizarea şi exercitarea puterii, norme adoptate în cadrul unei proceduri specifice” .

Analizând definiţiile prezentate, observăm că elementul comun este puterea, ce caracterizează şi exprimă importanţa normelor juridice care îl consacră, stabilind totodată desfăşurarea relaţiilor sociale.

Elementele componente, atât de conţinut, cât şi de formă, care rezultă din aceste definiţii ale constituţiei, sunt: caracterul de lege, lege fundamentală şi forţa juridică. Celelalte trăsături şi anume: forma scrisă, forma sistematizată, stabilitatea şi solemnitatea adoptării nu figurează constant în definiţiile privitoare la Constituţie.

Sintetizând diversele păreri cu privire la conceptul de Constituţie, vom observa că domină două sensuri: cel material şi respectiv, formal.

În sens material, Constituţia conţine regulile privitoare la constituirea, funcţionarea şi raporturile care apar între autorităţile statale, între acestea şi cetăţeni. Definiţia „materială” a Constituţiei se referă deci la conţinutul reglementărilor ei.

În sens formal, Constituţia desemnează ansamblul regulilor de drept, elaborate în scris şi sistematizate într-o formă distinctă de un organ de stat anume constituit pentru acest scop şi potrivit unei proceduri specifice (adoptarea legii fundamentale cu o majoritate calificată de 2/3 din numarul membrilor Adunării Constituante şi apoi, prin referendum).

O definiţie completă a Constituţiei trebuie să cumuleze cele două criterii, material şi formal, trebuie să cuprindă şi conţinutul şi forma, deoarece numai împreuna acestea evidenţiază importanţa legii fundamentale.

În urma celor prezentate mai sus, Constituţia poate fi definită ca legea fundamentală a statului, care cuprinde un ansamblu sistematizat de norme juridice cu forţă supremă, adoptată potrivit unei proceduri speciale şi care asigură desfăşurarea relaţiilor esenţiale pentru instaurarea şi exercitarea puterii.

Preview document

Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 1
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 2
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 3
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 4
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 5
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 6
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 7
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 8
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 9
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 10
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 11
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 12
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 13
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 14
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 15
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 16
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 17
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 18
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 19
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 20
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 21
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 22
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 23
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 24
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 25
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 26
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 27
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 28
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 29
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 30
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 31
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 32
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 33
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 34
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 35
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 36
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 37
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 38
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 39
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 40
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 41
Evolutia Constitutiei in Romania - Pagina 42

Conținut arhivă zip

  • Evolutia Constitutiei in Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Evoluția Procesului Constituțional în România

Începuturile Constituţiei Constitutia este principalul izvor al dreptului constitutional. Aparitia constitutiei a fost generata de o anumita...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Aspecte Privind Constituția din 1866

I Contextul adoptării Constituţiei: abdicarea lui Al. Ioan Cuza şi instaurarea domniei prinţului străin Domnia de şapte ani a lui Al. Ioan Cuza,...

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Integrarea Romaniei in Politica Europeana de Amenajare Teritoriala si de Dezvoltare Regionala

I.CONSTRUCTIA POLITICILOR EUROPEI Uniunea Europeană este formată din 27 de state membre şi numără aproape 500 de milioane de locuitori, începând...

Drept Constitutional

Actele Parlamentului Parlamentul adopta acte cu caracter politic sau juridic. Din randul actelor politice amintim Declaratia de politica interna,...

Controlul Constitutionalitatii Legilor

1. INTRODUCERE 1. 1. SCURTĂ PRIVIRE ISTORICĂ ASUPRA EVOLUŢIEI CONTROLULUI DE CONSTITUŢIONALITATE a) Modelul american A fost impus pe cale...

Istoria și Reformele Constituției

Regimurile politice au fost definite în literatura de specialitate ca reprezentând anumite modalităţi prin care puterea politică este organizată...

Principiile Care Stau la Baza Exercitarii Functiei Publice

Introducere Notiunea de functie publica, traditional s-a impus ca o notiune fundamentala a dreptului public, in principal a dreptului...

Fuctionalitatea Principiului Separatiei Puterilor in Stat in Romania

I. Conceptia lui Montesquieu Ideea unor multiple “puteri” in stat, a unor tipuri distincte de activitati si a necesitatii corelarii raporturilor...

Drept Constitutional

Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept? A. ansamblul regulilor de conduita generate si obligatorii B. reguli...

Etica

INTRODUCERE Prezenta lucrare are ca obiectiv prezentarea principalelor repere care guverneaza activitatea functionarului public din punct de...

Ai nevoie de altceva?