Evoluția domeniul infracțiunilor electronice

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 30 în total
Cuvinte : 15513
Mărime: 212.47KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
prezentata la Facultatea de Drept Brasov GBaritiu

Cuprins

INTRODUCERE 1

CAPITOLUL 1 4

CE ESTE COMERŢUL ELECTRONIC 4

1.1. O clasificare a comerţului electronic 5

1.2. Schema de principiu a comerţului electronic 6

1.3. Elementele componente ale comerţului electronic 9

1.4. Riscurile, fraudele şi disputele în comerţul electronic 9

1.5. Comerţul electronic în România 10

CAPITOLUL 2 14

FRAUDA ELECTRONICĂ 14

2.1. Noţiuni generale privind frauda electronica 14

2.2. Clasificarea delictelor informatice 14

2.3. Ce sunt Hackeri, Crackeri şi Mass E-Mail-eri (spameri) ? 15

2.4. Modalitaţi de fraudare a instrumentelor de plată electronică 17

2.5. Reglementarea penală a fraudelor cu instrumente de plată electronică 21

CAPITOLUL 3 24

INFRACŢIUNILE ELECTRONICE 24

BIBLIOGRAFIE 30

Extras din document

INTRODUCERE

Reputata revistă englezească The Economist a publicat în mai 2012 un raport special destinat comerţului electronic din care vom cita câteva afirmaţii semnificative: „eComerţul nu numai că a devenit ceva uriaş, în sine, dar a crescut într-un asemenea mod încât va schimba felul în care se fac afacerile, cu sau fără Internet"; „nici o companie nu îşi mai poate permite să ignore Internetul"; „competiţia pe Internet este feroce.... transparenţa preţurilor e o regulă .... consumatorii au acces la un volum fără precedent de informaţii asupra produselor.... comportamentul consumatorilor se schimbă, ei folosesc Internetul pentru a lua decizii privind cumpărăturile pe care le fac şi în afara Internetului"; „răspândirea conexiunilor rapide la Internet a constituit un factor cheie în creşterea eComerţului"; „... îngrijorarea referitoare la fraude reprezintă cel mai mare pericol pentru comerţul pe Internet"; „companiile de software, proiectanţii de situri şi furnizorii de servicii care au contribuit la constituirea Internetului trebuie de urgenţă să-l facă un loc mai sigur pentru desfăşurarea afacerilor" .

De-a lungul istoriei omenirii, schimbul de produse şi servicii a cunoscut mai multe forme. Dacă la început, în condiţiile economiei naturale, schimbul lua forma trocului prin care producătorii îşi utilizau surplusul de producţie pentru a-şi satisface celelalte nevoi de consum, odată cu adâncirea diviziunii muncii şi a apariţiei producţiei destinate schimbului, acesta ia amploare. Dar comerţul propriu-zis se naşte cu adevărat doar odată cu apariţia banilor şi a clasei sociale a negustorilor, cei care intermediază trecerea bunurilor de la producători la consumatori şi a cunoscut o creştere continuă, înregistrând mai multe forme dealungul timpului. Evoluţia pe care a avut-o ulterior societatea a permis îmbunătăţirea continuă a formelor de comerţ.

Dezvoltarea simultană a telecomunicaţiilor şi utilizării calculatoarelor a făcut posibilă creşterea explozivă a Internet-ului şi crearea unor tehnologii specifice care vor influenţa esenţial activităţile economico-sociale. În asemenea condiţii, se va dezvolta extensiv comerţul electronic care va revoluţiona conducerea afacerilor şi va dinamiza comerţul internaţional. Asemenea schimbări vor oferi consumatorilor noi posibilităţi de alegere şi de căutare a celor mai competitive produse pe piaţa mondială.

Comerţul electronic pe internet reprezintă o formă maturizată a comerţului electronic clasic şi este în strânsă legătură cu evoluţia Internet-ului şi gradul lui de penetrare în societate.

Începutul de mileniu ne înfăţişează amploarea deosebită a activităţilor economice ce se desfăşoară în statele puternic dezvoltate din Europa, America şi Asia.

În acest vast cadru al economiei mondiale care devine tot mai informatizată se dezvoltă şi finalizează un număr tot mai mare de afaceri ilegale, cunoscut ca fenomenul criminalitate a afacerilor sau criminalitate a gulerelor albe („White collar criminality” ). Acest fenomen s-a dezvoltat profitând şi de lipsa unei legislaţii internaţionale armonizate şi aduse la nivelul tehnicii actuale, precum şi de o ineficace colaborare între state, fenomenul criminalităţii cu element de extraneitate a surclasat prin întindere şi daune produse, criminalitatea în afaceri pe plan naţional.

Societatea, deşi este confruntată cu repercursiunile economice ale criminalităţii informatice, face uz de calculatoare în aproape toate domeniile, de la controlul traficului aerian şi feroviar şi circulaţia autobuzelor până la coordonarea serviciilor medicale şi securitatea naţională. Cea mai mică dificultate în funcţionarea acestor sisteme poate pune vieţile în pericol, ceea ce demonstrează incidenţa lor asupra fiinţei umane şi dependenţa societăţii faţă de informatică.

În Europa se încearcă crearea unui cadru legal adecvat realităţii sociale, pentru că marele pericol al societăţii informatice îl reprezintă insecuritatea: Internetul este un instrument formidabil atât pentru cercetări academice, comunicaţii de diverse tipuri, dar şi pentru traficanţii de droguri, pentru pervertiţi sexuali şi pedofili.

La 13 septembrie 1989, Comitetul Miniştrilor Statelor-Membre a adoptat Recomandarea nr.89 asupra criminalităţii informatice . În virtutea art.15b al Statutului Consiliului Europei, considerând că scopul acestui Consiliu este de a asigura o uniune mai strânsă între membri săi, recunoscând importanţa unui răspuns prompt, adecvat rapid la noua sfidare a criminalităţii informatice - care are adesea un caracter transfrontalier, fiind conştient de necesitatea armonizării mai puternice a legislaţiilor cu practicile în materie, precum şi de creşterea cooperării juridice internaţionale, a recomandat guvernelor statelor membre, precum şi celor ce doresc să devină membre:

1. - să ţină seama, cu ocazia revizuirii legislaţiei lor sau a pregătirii alteia noi, de Raportul asupra criminalităţii informatice, elaborat de Comitetul European pentru Probleme Criminale (CDPC) şi în particular, de principiile directoare pentru legislatorii naţionalii;

2. - să raporteze secretarului general al Consiliului Europei orice evoluţie a legislaţiilor, a practicilor şi experimentelor în materie de cooperare juridică internaţională referitoare la criminalitatea informatică.

România a început alinierea cadrului legal informaţional; pe lângă Legea nr. 8/1996 (drepturile de autor şi drepturile conexe) au mai fost adoptate şi:

- Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică;

- Lege nr. 676 din 21 noiembrie 2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor;

- Legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

- Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic;

- Legea nr.161/2003 privind Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice

- Regulamentul privind tranzacţii le efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii (elaborat de B.N.R. în temeiul art. 23 şi al art.50 alin. 1 din Legea 50/1998 privind Statutul Băncii Naţionale cu modificările ulterioare şi ale art. 63 din Legea nr. 58/1998 cu modificările ulterioare).

Urmând ca această legislaţie să fie completată cu adoptarea de alte legi în acest domeniu.

Lipsa legislaţiei penale, existentă până spre sfârşitul anilor ’90, în domeniul informatic a dus la reacţii împotriva ţării noastre şi la aplicarea unor sancţiuni. Este vorba despre consecinţele atacului realizat pe Internet de hackerul bucureştean Călin Mateiaş. În presa din unele ţări (SUA, Anglia, Franţa, Ungaria ş.a.) se puteau citi titluri de genul: , , Un hacker român de 17 ani bulversează reţeaua Internet”. Conform unei publicaţii, deşi administratorii Internet din Bucureşti au luat legătura cu organele de poliţie, acestea nu au putut face , , prea mult” din cauza , , lipsei unei legislaţii adecvate” Având în vedere implicaţiile serioase ale incidentului, României i s-a blocat accesul la sistemul IRC (Internet Relay Chat), , , piratului” i s-a întocmit dosar la US FBI Computer Crime Division, s-au creat probleme în câteva reţele din Bucureşti, au fost distruse date în sisteme din Anglia, Ungaria, SUA (tânărul hacker a încercat şi la Pentagon, dar fără succes).

CAPITOLUL 1

CE ESTE COMERŢUL ELECTRONIC

Comerţul electronic reprezintă multitudinea proceselor software şi comerciale necesare proceselor de afaceri să funcţioneze, numai sau în primul rând, utilizând fluxuri digitale de date . comerţul electronic presupune utilizarea Internetului, a comunicaţiilor digitale şi a aplicaţii software în cadrul proceselor de vânzare/cumpărare, el fiind o componentă a procesului de e-business.

În sens larg, comerţul electronic este un concept care desemnează procesul de cumpărare şi vânzare sau schimb de produse, servicii, informaţii, utilizând o reţea de calculatoare, inclusiv Internet-ul.

În sens restrâns, comerţul electronic poate fi analizat din patru puncte de vedere, şi anume:

• din punctul de vedere al comunicaţiilor – reprezintă furnizarea de informaţii, produse, servicii, plăţi, utilizând linii telefonice, reţele de calculatoare sau alte mijloace electronice;

• din punctul de vedere al proceselor de afaceri – reprezintă o aplicaţie tehnologică îndreptată spre automatizarea proceselor de afaceri şi a fluxului de lucru;

• din punctul de vedere al serviciilor – este un instrument care se adresează dorinţelor firmelor, consumatorilor şi managementului în vederea reducerii costurilor şi creşterii calităţii bunurilor şi a vitezei de servire.

• din punctul de vedere al accesibilităţii în timp real (online) – reprezintă capacitatea de a cumpăra şi de a vinde produse, informaţii pe Internet sau utilizând alte servicii accesibile în timp real.

O grupare a definiţiilor comerţului electronic, corespunzător lărgimii sensurilor ce le sunt atribuite, este prezentat în figura următoare:

Bibliografie

1. Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghilic-Micu şi Marian Stoica - informatica, societatea informationala, e-serviciile -Editura Economica, Bucuresti 2006

2. Ion Gh. Rosca şi colab. – comerţul Electronic -Editura Economica, Bucuresti 2004

3. Dan Vasilache - Plăţi electronice. Editura: Rosetti Educational, Bucureşti , 2004

4. Anamaria Trancă – Infracţiuni informatice, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2011, pag.120

5. Codul Penal

6. www.internet-legi.ro

7. www.fbi.gov

8. http://www.ecursuri.ro/cursuri/comertul-electronic-in-romania.php

9. http://www.afaceri.net/articole/Comert_electronic/Cuprins_comert_electronic.htm

10. http://www.scribd.com/doc/Comertul-electronic

11. http://informatica.ase.ro/

12. http://www.finantistii.ro/

13. http://www.business24.ro/

14. http://www.24banking.ro/bcrhelpro/Securitate/despre-feaude

15. www.mpublic.ro/jurisprudenta/publicatii/criminalitatea_informatica.pdf‎

16. www.coe.ro

17. informatica.ase.ro

18. www.danvasilache.info

19. http://www.dailybusiness.ro

Preview document

Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 1
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 2
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 3
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 4
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 5
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 6
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 7
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 8
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 9
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 10
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 11
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 12
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 13
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 14
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 15
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 16
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 17
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 18
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 19
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 20
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 21
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 22
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 23
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 24
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 25
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 26
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 27
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 28
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 29
Evoluția domeniul infracțiunilor electronice - Pagina 30

Conținut arhivă zip

  • Evolutia Domeniul Infractiunilor Electronice.docx

Alții au mai descărcat și

Formele Fundamentale de Competență în Materie Penală

CAPITOLUL I Consideraţii introductive privind competenţa in materie penală SECŢIUNEA 1 Noţiunea de competenţă in materie penală În doctrina...

Terorism Informatic

INTRODUCERE Prin aceasta lucrare se incearca tratarea unei probleme foarte importantă pentru sistemul de securitate românesc, prin cunoştinţele...

Producerea Importul Comercializarea sau Punerea Ilegală la Dispoziție a Mijloacelor Tehnice sau Produselor Program

Introducere Etapa actuală de dezvoltare a Republicii Moldova, ca stat suveran, independent, democrat şi de drept, se caracterizează prin...

Aspecte privind urmărirea penală în cazul infracțiunilor de criminalitate informatică

INTRODUCERE Prin prezenta lucrare mi-am propus, pornind de la prezentarea fenomenului de criminalitate informatică şi de la analiza principalelor...

Spălarea banilor prin sisteme informatice

INTRODUCERE Una din problemele majore care preocupă comunitatea internaţională - în general şi statele - în special, vizează noţiunile de...

Aspecte Criminologice privind Criminalitatea Orientata spre Profit

CAPITOLUL I STAREA ŞI DINAMICA CRIMINALITĂŢII ORIENTATE SPRE PROFIT ÎN PERIOADA DE TRANZIŢIE A ROMÂNIEI 1.1. Caracterizare generală Cercetarea...

Organizrea și Atribuțiile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

CAPITOLUL I STRUCTURA ŞI ATRIBUŢIILE DIRECŢIEI DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ŞI TERORISM Prin Legea nr. 508/2004 a...

Caiet de practică - Judecătoria Suceava

III. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE Putrea judecatorească se exercită de înalta curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe...

Te-ar putea interesa și

Frauda Electronică

Introducere În România, putem vorbi despre noi infracţiuni - cum sunt cele informatice - care au luat o deosebită amploare în ultima perioadă,...

Informatica Managerială

TEMA I ORGANIZAREA INFORMAŢIEI Unităţi de învăţare: - Date şi informaţii - Tipuri de fişiere - Directoare şi dosare (foldere) în sistemele...

Fundamentele organizaționale ale sistemelor

1.1. Organizaţia economică. Perspective actuale din punct de vedere managerial. O organizaţie este o structură socială formală, stabilă care...

Ai nevoie de altceva?