Excepția de nelegalitate. excepția de neconstituționalitate

1. Preliminarii. Excepţia de nelegalitate este un mijloc de apărare tradiţional,

reprezentând o formă de control indirect al actelor administrative. Deşi până la Legea

conteciosului administrativ nr. 554/2004 nu a mai fost reglementată expres, într-un proces, indiferent de natura lui - civil, comercial, penal - s-a admis ca o parte să se poată apăra

invocând excepţia de nelegalitate a actului administrativ pe care partea adversă şi-a

intemeiat pretenţiile, instanţele noastre judecătoreşti considerandu-se competente să

examineze, pe calea indirectă a excepţiei, legalitatea acelor acte. Tudor Drăgan referindu-se la excepţia de nelegalitate, o definea ca "un mijloc de apărare prin care, în cadrul unui proces pus în curgere pentru alte temeiuri decît nelegalitatea actului de drept administrativ, una din părţi, ameninţată să i se aplice un asemenea act ilegal se apară invocând acest viciu şi cere ca actul sa nu fie luat in considerare la solutionarea spetei”1

În Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în ceea ce priveşte excepţia de

nelegalitate s-a preluat soluţia din Legea nr.47/1992, cu modificările ulterioare, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate, suspendându-se dosarul din instanţa în faţa careia s-a ridicat excepţia, până când se pronunţă instanţa de contencios administrativ competentă.

Regimul juridic al excepţiei de nelegalitate a fost conceput după regimul excepţiei de

neconstituţionalitate deoarece "este o situaţie similară în cazul excepţiei de nelegalitate,

care presupune cenzurarea actelor administrative prin raportare la lege, astfel incât apare

aceeaşi idee de fond din soluţionarea legiuitorului constituant in cazul excepţiei de

neconstituţionalitate, consonanţa actului juridic care produce efecte cu o forţa juridică

inferioară faţă de actul juridic care produce efecte cu o forţă juridică superioară,

fundamentul reprezentându-l art.l alin5 coroborat cu art.l6 alin 2 şi respectiv art.l08 alin2

din Constitutie2.” Există şi păreri care consideră ca “Argumentul teoretic dedus din

existenţa unor instanţe specializate, precum şi cel referitor la similitudinea de situaţii in

cazul excepţiei de neconstituţionalitate a legilor şi a excepţiei de nelegalitate a actelor

administrative nu sunt suficiente pentru a fundamenta soluţia adoptata” 3, prin noua lege a contenciosului administrativ realizându-se scindarea cauzei in două cauze, deduse judecăţii unor instanţe diferite, fapt ce ar provoca o prelungire a litigiului.

2. Comparaţie. Făcând o comparatie intre cele doua institutii, exceptia de

neconstitutionalitate si exceptia de nelegalitate se remarca urmatoarele aspecte. Exceptia

de neconstituţionalitate ca şi excepţia de nelegalitate reprezintă incidente ivite în

desfăşurarea unui proces în faţa instanţelor de judecată, constând în contestarea, prima, a

legitimităţii constituţionale a unei prevederi legale dintr-o lege sau ordonanţă de care

depinde soluţionarea cauzei, iar cea de-a doua, a legalităţii unui act administrativ unilateral.

Controlul are caracter concret, întrucât rezultă din contenciosul constituţional, respectiv contenciosul administrativ ivit în procesul de aplicare a legii.

Aplicarea legii reprezintă îndeosebi o problemă a societiitii civile, de aceea exceptia de neconstituţionalitate constituie o garanţie constituţionala a drepturilor şi libertătilor conferite cetăţenilor pentru apărarea lor împotriva unor eventuale abateri ale legiuitorului prin instituirea unor norme contrare Constitutiei; Curtea Constituţională, având rolul de garant al supremaţiei Constitutiei, devine implicit un garant al acestor drepturi şi libertăţi. De asemenea, şi exceptia de nelegalitate constituie o garanţie legală a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor împotriva unor acte administrative care le-ar putea vătăma.

Cele două excepţii reprezintă excepţii de ordine publica aşa încat ele pot fi invocate în orice fază procesuală şi pot fi ridicate de către oricare parte, sau de instanţă din oficiu. În cazul excepţiei de neconstitutionalitate, procurorul poate ridica excepţia numai dacă are calitatea de participant la proces. Invocarea exceptiilor în fata altei jurisdicţii decât

a instanţelor judecatoreşti, cum ar fi în fata instanţelor Curţii de Conturi sau a unui organ de jurisdicţie administrativă, este o cauză de inadmisibilitate deoarece, potrivit art. 144 lit. c din Constitutie, respectiv art 4 alin.l din Legea nr.554/2004, numai instanţa de judecată

poate sesiza Curtea Constitutională, respectiv instanţa de contencios administrativ.