Favorizarea Infractorului

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Favorizarea Infractorului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 99 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gheorghe Diaconescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

INTRODUCERE Importanta protectiei penale pentru relatiile
sociale privitoare la infãptuirea justitiei.1
CAPITOLUL I Caracterizarea generalã a infractiunilor
contra justitiei.7
a). Sediul materiei.7
b). Istoric legislativ.9
CAPITOLUL II
SECTIUNEA I Obiectul infractiunii de favorizare a
infractorului.24
a). Obiectul juridic special.26
b). Obiectul material.27
SECTIUNEA II Subiectii .28
a). Subiectul activ. Participatia.28
b). Subiectul pasiv.30
SECTIUNEA III Situatia premisã .31
SECTIUNEA IV Latura obiectivã .39
a). Elementul material .39
b). Urmarea .49
c). Raportul de cauzalitate .50
d). Alte elemente obiective .51
SECTIUNEA V Latura subiectivã.54
SECTIUNEA VI Sanctiunea.65
CAPITOLUL III
SECTIUNEA I Drept comparat.68
SECTIUNEA II Aspecte criminologice si de drept procesual
penal.71
CAPITOLUL IV Concluzii. Propuneri de lege ferenda.81
NOTE .85
BIBLIOGRAFIE .92

Extras din document

INTRODUCERE

Importanta protectiei penale pentru relatiile sociale privitoare la infãptuirea justitiei.

Importanta practicã a protectiei penale pentru relatiile

sociale privitoare la infãptuirea justitiei isi are finalitatea in cresterea

gradului de civilizatie a unei natiuni. Astfel, teoreticienii incercind sã dea o

definitie civilizatiei au relevat importanta unui criteriu care trebuie luat in

considerare. Acesta este permanenta civilizatiei , aptitudinea ei de a dura

suficient in timp pentru a se impune ca atare, ca o etapã culturalã cu

caracteristici specifice.

Permanenta apare deci ca o constantã a conceptului de

civilizatie, iar printre elementele care alcãtuiesc aceastã permanentã se

numãrã negresit si justitia.

Oricine va voi sã inteleagã evolutia civilizatiilor umane,

componentele lor, contradictiile si succesiunea lor, va trebui sã studieze si

relatiile juridice, pentru a-si explica transformãrile calitative din viata

popoarelor. (1)

Atitudinea statului fatã de indivizi , manifestatã

prin intermediul uneia dintre formele fundamentale de realizare a puterii sale cum este justitia, dezvãluie suficient caracterul social-politic al acelui stat, tipul sãu, tendintele sale, capacitatea sa de democratizare a vietii social-politice si economice. In acelasi timp , reactia individului fatã de justitia societãtii in care trãieste oferã date sigure despre gradul de adeziune al poporului la un anumit sistem social-politic, relevã caracterul relatiilor economice, politice si morale dominante in structura acelei societãti.

Activitatea organelor de justitie, in sensul cel mai larg al acestei notiuni, are o puternicã si profundã semnificatie socialã. Insãsi legea, fixind principiile de organizare si functionare a organismelor sociale chemate sã infãftuiascã justitia, asigurã o asemenea rezonantã.

Prin modul in care se infãptuieste, actul de justitie il pregãteste pe cetãtean pentru o anumitã apreciere a justitiei sociale, apreciere pe care el o extrapoleazã de cele mai multe ori asupra intregii orinduiri social-economice in cadrul cãreia trãieste. Atitudinea individului fatã de justitie este un test al gradului de integrare a sa in societate , al nivelului sãu de instruire culturalã si politicã , al capacitãtii sale de intelegere a mecanismelor statale, al factorilor care contribuie la dezvoltarea socialã.

Statul nostru este preocupat permanent pentru perfectionarea justitiei, incit ea sã corespundã tot mai mult cetãtenilor, ocrotirii intereselor lor fundamentale, mersului inainte pe treptele unei civilizatii mereu mai complexe, capabile sã asigure prosperitatea intregii natiuni.

Dreptul penal isi aduce si el contributia la ocrotirea acestei valori sociale deosebit de importante care este justitia.

Pentru prevenirea si reprimarea infractiunilor, politica penalã apeleazã la instrumente specifice, chiar dacã unele dintre acestea nu au, in mod firesc, un specific penal: educatia eticã si juridicã in familie, scoalã si la locul de muncã, activitatea de popularizare a legilor, a normelor de conduitã socialã, sanctionarea fermã si reeducarea prin muncã a celor ce comit infractiuni.

Un rol deosebit de important in eradicarea fenomenului infractional, il au cercetãrile criminologice pentru a lãmuri principalele lui cauze.

Justitia nu este invulnerabilã. Ea trebuie protejatã eficient pentru a-si putea aduce la indeplinire sarcinile deosebit de complexe, si pentru aceasta statul instituie un complex de mãsuri in care dreptul penal ocupã un loc specific dar nu primordial. Aceastã protectie a justitiei trebuie sã fie asiguratã, in primul rind de calitatea relatiilor social-economice, etice, interpersonale, si numai dupã aceea de eficienta represiunii personale. Se impune aceastã consideratie, deoarece, intr-un stat civilizat, nu dreptul penal este principalul mijloc de rezolvare a conflictului dintre individ si societate, ci celelalte instrumente specifice de care statul dispune si care trebuie sã actioneze permanent si cu o intensitate crescindã.

Fisiere in arhiva (1):

  • Favorizarea Infractorului.doc

Alte informatii

A FOST PREZENTAT LA FACULTATEA DE DREPT A UNIVERSITATII BUCURESTI IN 2000