Filiatia Fata de Tata

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Filiatia Fata de Tata.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 81 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: prof. univ. A.G. Gavrilescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL 1 5
CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND FILIAŢIA FAŢĂ DE TATĂ 5
1.Noţiuni introductive 5
2.1. CLASIFICAREA FILIAŢIEI FAŢĂ DE TATĂ 7
2.1.1. COPILUL DIN CĂSĂTORIE 7
2.1.2. COPILUL DIN AFARA CĂSĂTORIEI 8
3. MODURI DE STABILIRE A PATERNITĂŢII DIN CĂSĂTORIE ŞI DIN AFARA CĂSĂTORIEI 8
CAPITOLUL 2 9
FILIAŢIA FAŢĂ DE TATĂ DIN CĂSĂTORIE 9
SECŢIUNEA I. Prezumţia de paternitate 9
1. NOŢIUNEA 9
2. COPII CARE BENEFICIAZĂ DE PREZUMŢIA DE PATERNITATE 10
3. CUM ACŢIONEAZĂ PREZUMŢIA DE PATERNITATE 11
SECŢIUNEA II.Timpul legal al concepţiunii copilului 12
1. NOŢIUNEA 12
2. CUM SE CALCULEAZĂ TIMPUL LEGAL AL CONCEPŢIUNII COPILULUI 13
3. CARACTERUL PREZUMŢIEI 13
SECŢIUNEA a III-a. 16
1.PUTEREA DOVEDITOARE A CERTIFICATULUI DE NAŞTERE 16
2. INTERPRETAREA CORECTĂ 17
SECŢIUNEA a IV-a. 17
TĂGĂDUIREA PATERNITĂŢII COPILULUI DIN CĂSĂTORIE 17
1. NOŢIUNEA INTRODUCTIVE 17
2. DREPTUL LA ACŢIUNEA ÎN TĂGADA PATERNITĂŢII 18
2.1. TITULARUL DREPTULUI LA ACŢIUNEA ÎN TĂGADA PATERNITĂŢII 18
2.2. EXERCITAREA DREPTULUI LA ACŢIUNEA ÎN TĂGADA PATERNIŢĂŢII DE CĂTRE TUTORE 20
2.3. PERSOANELE ÎMPOTRIVA CĂRORA SE EXERCITĂ DREPTUL LA ACŢIUNEA ÎN TĂGADA PATERNITĂŢII 21
2.4 CAZURI ÎN CARE SE POATE EXERCITA DREPTUL LA ACŢIUNEA ÎN TĂGADA PATERNITĂŢII 23
2.5. PRESCRIPŢIA DREPTULUI LA ACŢIUNEA ÎN TĂGADA PATERNITĂŢII 25
3. EFECTELE ADMITERII ACŢIUNII ÎN TĂGADA PATERNITĂŢII 27
4. INSTANŢA COMPETENTĂ 28
5. ADMITEREA ACŢIUNII. EFECTE 28
CAPITOLUL III. CONFLICTE DE PATERNITATE (DUBLĂ PATERNITATE) 36
SECŢIUNEA I. CONFLICTE DE PATERNITATE 36
1. NOŢIUNEA 36
2. CÂND EXISTĂ CONFLICTE DE PATERNITATE- 36
3. TĂGĂDUIREA PATERNITĂŢII ÎN CAZ DE CONFLICT DE PATERNITATE 37
4. DOVEDIREA NEPATERNITĂŢII 38
5. CONCLUDENŢA EXPERTIZELOR MEDICO-JUDICIARE LA DOVEDIREA NEPATERNITĂŢII. 39
SECŢIUNEA II. CONTESTAREA FILIAŢIEI DIN CĂSĂTORIE 41
1. NOŢIUNEA 41
2.CINE POATE INTRODUCE ACŢIUNEA 41
3. TERMENUL INTRODUCERII ACŢIUNII 41
CAPITOLUL IV. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND FILIAŢIA FAŢĂ DE TATĂ DIN AFARA CĂSĂTORIEI 42
SECŢIUNEA I. RECUNOAŞTEREA PATERNITĂŢII. 43
1. Noţiune. 43
NATURA RECUNOAŞTERII DE PATERNITATE 47
EFECTELE RECUNOAŞTERII DE PATERNITATE 47
2. COPIII CARE POT FI RECUNOSCUŢI 47
3. CONFLICTUL APARENT ÎNTRE PATERNITĂŢILE DIN AFARA CĂSĂTORIEI. 49
4. SITUAŢII SPECIALE 50
SECŢIUNEA A II-A 51
CONTESTAREA RECUNOAŞTERII DE PATERNITATE 51
1. Noţiunea. 51
2. Cine poate contesta recunoaşterea paternităţii- 51
3. Mijloace de probă 51
4.Imprescriptibilitatea acţiunii 52
5. Efecte. 52
SECŢIUNEA a III-a 53
NULITATEA SAU ANULAREA RECUNOAŞTERII PATERNITĂŢII 53
1. Nulitatea absolută. 53
2.Efectele nulităţii ori anulării recunoaşterii de paternitate 55
CAPITOLUL IV. Stabilirea paternităţii prin hotărâre judecătorească. 56
SECŢIUNEA I. Acţiunea în justiţie pentru stabilirea paternităţii din afara căsătoriei. 56
1. Noţiunea de acţiune în justiţie. 56
2. În ce cazuri se poate porni- 56
3.Titularul dreptului la acţiune 57
4.Introducerea acţiunii 59
5. Împotriva cui se porneşte acţiunea. 61
6. Citarea autorităţii tutelare 62
7. Instanţa competentă pentru soluţionarea acţiunii 62
8. Termenul introducerii acţiunii 62
9. Natura prestării întreţinerii şi convieţuirii pretinsului tată cu mama copilului. 64
10. Repunerea în termen 66
11. Calculul termenului de prescripţie al acţiunii pentru stabilirea paternităţii 66
12. Acţiunea în stabilirea paternităţii nu se poate porni mai înainte ca respectivul copil să se fi născut. 67
13. Ce trebuie dovedit- 67
14. Admiterea tuturor mijloacelor de probă. 67
15. Apărarea pârâtului împotriva acţiunii în stabilirea paternităţii. 69
SECŢIUNEA a II-a. CHELTUIELI DE JUDECATĂ 70
1. Înregistrarea hotărârii. 70
2.Efectele stabilirii paternităţii din afara căsătoriei. 71
CAPITOLUL VI. NORME CONFLICTUALE ÎN MATERIA FILIAŢIEI 72
SECŢIUNEA I. SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR DE LEGI 72
1. Caracteristici generale. 72
SECŢIUNEA II. LEGEA APLICABILĂ PENTRU STABILIREA FILIAŢIEI FIREŞTI 73
1. Determinarea legii aplicabile potrivit dreptului comun. 73
2. Determinarea legii aplicabile potrivit tratatelor de asistenţă judiciară. 74
3.Domeniul de aplicare al legii personale. 75
CONCLUZIE. 78
BIBLIOGRAFIE 79

Extras din document

INTRODUCERE

Dintr-un anumit moment al contemporanităţii, exista o linie ascendentă a preocupărilor în domeniul filiaţiei faţă de tată.

Stabilirea filiaţiei faţă de mamă a devenit realmente o problemă doar în zilele noastre, aceasta deoarece, din antichitate si până nu demult, legătura de filiaţie trebuia stabilită mereu în privinţa tatălui copilului si nicidecum a mamei. Nimeni nu punea întrebări în legătura cu ea, căci era cu siguranţă mama copilului. Legătura dintre mamă si copil putea fi uşor demonstrată cu ajutorul martorilor, a persoanelor care asistaseră la naşterea copilului. Din contra, în ceea ce priveşte legătura de filiaţie tată-fiu, era suficient ca mama să nege paternitatea tatălui si acesta să se afle în faţa unei cauze pierdute,simpla declaraţie a mamei îl punea în imposibilitatea de a demonstra că el este tatăl copilului.

Datorită uşurinţei cu care putea fi dovedită (proba cu martori) rare au fost în trecut cazurile când existau nelămuriri cu privire la identitatea mamei. Nu acelaşi lucru se poate spune despre situaţiile actuale. În lumea modernă, căsătoria a pierdut mult din stabilitate după liberalizarea divorţului, iar descoperirile extraordinare ale medicinii au făcut posibilă fecundarea "in vitro" şi însămânţarea artificială, ca urmare, o femeie poate deveni mamă chiar nefertilă fiind şi chiar fără să-l fi cunoscut vreodată pe tatăl copilului. Cel mai probabil e ca acesta sa rămână toată viaţa faţă de mamă şi faţă de copil doar un donator de spermă şi, în această calitate, de simplu tată biologic, să nu aibă nicicând vreun drept asupra propriului copil.

Faptul paternităţii, legătura de filiaţie dintre tată şi copil nu mai e atât de evidentă ca în secolele trecute, dovada acesteia putând fi oricând răsturnată prin proba contrarie corespunzătoare, oferită de posibilităţile de verificare biologică din ştiinţa actuală. În mod corespunzător cu emanciparea fără precedent a tatălui, chestiunea filiaţiei faţă de tată a devenit o problemă juridică foarte bine conturată şi adesea abordată în dreptul familiei.

În lucrarea de faţă, voi prezenta din punct de vedere juridic filiaţia faţă de tată, urmărind criteriile după care este analizată în sistemul legislativ românesc si ghidându-mă după punctele de reper evidenţiate de literatura de specialitate si practica judiciară. Lucrarea a fost structurată in aşa fel încât să trateze cât mai multe aspecte posibile. De altfel, ea începe cu un istoric al cercetării paternităţii, urmată de o prezentare generală a situaţiei în prezent.

CAPITOLUL 1

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND FILIAŢIA FAŢĂ DE TATĂ

1.Noţiuni introductive

Filiaţia este raportul de descendenţă a unei persoane din părinţii săi. Ea este o legătură de sânge, o legătură biologică, care izvorăşte din naştere.

Privită în raport cu mama, filiaţia se numeşte maternitate, iar privită in raport cu tatăl, ea se numeşte paternitate.

După cum persoana s-a născut sau a fost concepută în timpul căsătoriei ori în afara căsătoriei, filiaţia este din căsătorie sau din afara căsătoriei. Filiaţia poate rezulta şi din înfiere. Aceasta rezultă, în temeiul legii, din actul de voinţă al părţilor, încuviinţat de autoritatea tutelară, în comparaţie cu filiaţia firească, care decurge, din comunitatea de sânge.

Pentru a stabili filiaţia unei persoane, trebuie dovedit faptul sau actul juridic, din care aceasta rezultă. Astfel pentru a stabili filiaţia unei persoane, faţă de mamă, este necesar să se dovedească faptul naşterii acelei persoane, de către o anumită femeie, ceea ce implică, atât dovada faptului naşterii, cât si a dovada identităţii persoanei respective cu copilul născut de către mamă fapte materiale relative uşor de dovedit. În ceea ce priveşte stabilirea filiaţiei faţă de tată este necesar să se dovedească faptul procreaţiei copilului mamei din relaţiile sexuale ale mamei, cu un anumit bărbat, însă, acest fapt nu poate fi dovedit cu certitudine în mod direct. Se poate uneori stabili, prin mijloace ştiinţifice faptul negativ că un copil nu rezultă din relaţiile sexuale ale unei femei, cu un anumit bărbat, dar nu se poate dovedi faptul pozitiv că el a fost procreat, de către un anumit bărbat. În cazul filiaţiei din căsătorie stabilirea paternităţii este uşurată de prezumţiile referitoare la paternitate prevăzute de lege potrivit cărora tatăl copilului născut în timpul căsătoriei este soţul mamei (art. 53 alin.1 C.fam.), iar tatăl copilului născut după încetarea, desfacerea sau desfiinţarea căsătoriei, este fostul soţ al mamei, dacă copilul a fost conceput în timpul căsătoriei şi s-a născut înainte de recăsătorirea mamei (art. 53 alin.2 C.fam.).

În cazul avut în vedere de cea dea doua prezumţie, dacă copilul a fost conceput în timpul căsătoriei, legiuitorul prevede o a treia prezumţie, absolută de această dată, potrivit căreia timpul legal al concepţiei este perioada cuprinsă între a treia sută şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului (art. 61 C.fam.). Filiaţia din căsătorie, faţă de tată este uşor de stabilit, căci odată maternitatea, dovedită, aceasta antrenează pe cale de consecinţă şi stabilirea paternităţii, datorită prezumţiilor legale menţionate care nu pot fi înlăturate decât prin tăgada paternităţii.

Filiaţia din căsătorie o putem defini indivizibilă faţă de mamă şi tată. Atunci când părinţii unei persoane n-au fost căsătoriţi la data naşterii sau în perioada concepţiei acesteia, filiaţia nu mai poate fi indivizibilă faţă de ambii părinţi, căci nu mai există temeiul care să justifice în ochii legiuitorului prinderea unor prezumţii de paternitate. Putem afirma despre maternitatea şi paternitatea din afara căsătoriei că rămân distincte, ele fiind stabilite separat independent.

Maternitatea se stabileşte prin dovada faptului naşterii şi a identităţii copilului, în schimb, stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei reclamă dovedirea faptului procreaţiei copilului din relaţiile sexuale ale mamei cu un anumit bărbat, în vederea căreia legiuitorul nostru admite în mod liber orice fel de probe.

Fisiere in arhiva (1):

  • Filiatia Fata de Tata.doc