Fotografia Judiciară la Locul Faptei

Fotografia judiciara la locul faptei

I. NOŢIUNI GENERALE, DEFINIŢIE ŞI CLASIFICAREA FOTOGRAFIEI JURIDICE

Una dintre activităţile importante care contribuie la realizarea scopului procesului penal – aflarea adevărului – este cercetarea la faţa locului. Potrivit prevederilor legii procesual penale, prin „locul săvârşirii infracţiunii” se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în total sau în parte, ori unde s-a produs rezultatul acesteia.

Cercetarea la faţa locului, conform art. 129 din Codul de procedură penală , se efectuează atunci când este necesar:

• să se facă constatări cu privire la situaţia locului săvârşirii infracţiunii;

• să se descopere şi să se fixeze urmele infracţiunii;

• să se stabilească poziţia şi starea mijloacelor materiale de probă şi împrejurările în care a fost săvârşită infracţiunea.

Din punct de vedere criminalistic, investigarea locului faptei are următoarele sarcini:

• examinarea nemijlocită a locului unde s-a săvârşit infracţiunea;

• căutarea, descoperirea, fixarea, ridicarea şi examinarea urmelor şi a mijloacelor materiale de probă;

• determinarea drumului parcurs de infractor (iter criminis), a obiectelor asupra cărora a acţionat şi a instrumentelor folosite;

• determinarea locurilor de unde se puteau percepe anumite faze ale săvârşirii infracţiunii;

• verificarea unor persoane care au tangenţe cu fapta;

• adunarea altor date care se referă la obiectul probaţiunii;

• luarea unor măsuri de limitare a pagubelor şi de prevenire a unor urmări dăunătoare.

Ca activitate complexă, investigarea criminalistică a locului faptei presupune folosirea unei game largi de mijloace şi metode tehnice care să ajute la realizare scopului propus. Dintre acestea pot fi enumerate următoarele:

• laboratoare criminalistice mobile dotate cu aparatură specifică;

• truse criminalistice;

• aparatură foto digitală şi clasică;

• aparatură video;

• detectoare de metale etc.

Folosirea în mod corespunzător a acestor mijloace tehnice permite descoperirea, fixarea, ridicarea şi examinarea în bune condiţii a urmelor şi a celorlalte mijloace materiale de probă, ţinându-se cont de particularităţile pe care le prezintă fiecare infracţiune în parte.

În continuare ma voi axa doar pe o parte a cercetarii la locul infractiunii si anume la fotografia judiciara, dar pentru inceput niste notiuni generale legate de fotografie , aparatura si tehnica fotografica.

Fotografia reprezintă o reproducere a imaginilor luminoase ale obiectelor, prin folosirea proprietaţii luminii de a descompune sărurile de argint.

Noţiuni de tehnică fotografică.

Pt. a face fotografii avem nevoie de trei elemente: aparatul foto, substanţele fotosensibile şi un laborator foto.

a)Aparatul foto este o cameră închisă perfect în care se aşează filmul şi dăm drumul să pătrundă lumina atât timp cât trebuie să se descompuna substanţa fotosensibilă de pe filmul care conţine săruri de argint. La aparatul foto se ataşează un obiectiv care poate fi schimbat după dorinţă, în funcţie de distanţa de la care fotografiem.

b)Substanţele fotosensibile sunt filmul de celuloid transparent şi hartia care au fixate pe o parte săruri de argint (cloruri, bromuri, ioduri) care în contact cu lumina se descompun şi obţinem nuanţe diferite de alb-negru.

Pentru fotografia în culori se folosesc substanţe relizate dupa reţete mult mai complexe. Există materiale fotosensibile cu destinaţie specială, cum sunt cele sensibile la radiaţii infraroşii, denumite infracromatice, folosite la fotografierea în întuneric.

c) Laboratorul foto este o camera obscură unde se trece tot cu ajutorul luminii imaginea de pe film pe hîrtie apoi, hartia cu substanţele fotosensibile pe o parte….????….intai pentru a iesi în evidenţă apoi pentru a se opri înnegrirea. Se folosesc solutii diferite pt.film şi pt. hârtie, parcurgându-se trei etape obligatorii: developare, spălare şi fixare.

Fotografia judiciară reprezintă totalitatea metodelor fotografice aplicate în cercetările criminalistice, atât în munca de teren cât şi în activitatea de laborator, prin adaptarea la necesităţile de cercetare a metodelor folosite în tehnica fotografică.

Tehnica fotografică are o importanţă deosebită în activitatea criminalistică în sensul că contribuie la fixarea şi ridicarea urmelor găsite la faţa locului.

Clasificarea fotografiei judiciare:

I.Fotografia judiciară operativă (de fixare):

a. fotografia locului faptei;

b. fotografia de identificare după semnalmente;

c. fotografia de fixare a rezultatelor unor activităţi de urmărire penală.