Grupurile de Interes Economic

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE

SECŢIUNEA 1 GRUPURILE DE SOCIETĂŢI IMPORTANŢĂ ŞI DIVERSITATE

Funcţionarea şi însăşi structura societăţilor sunt în mod frecvent afectate de operaţiuni de acumulare şi înglobare de capital, fenomene ce caracterizează economia contemporană. Printre cauzele identificate ale acestei mişcări se numără şi influenţa tot mai pregnantă a Pieţei Comune; astfel, societăţi conaţionale se grupează pentru a putea rezista concurenţei create prin dispariţia barierelor vamale, societăţi din state membre diferite se unesc pentru a-şi putea desfăşura activitatea la nivel comunitar, sau societăţi din state terţe caută asocierea cu o întreprindere prezentă pe Piaţa Comună care să le faciliteze propriul acces în această arie economică.

Dreptul pozitiv adoptă o poziţie nuanţată faţă de acest fenomen. în anumite privinţe, gruparea societăţilor este indispensabilă în producţia de masă, pentru a face posibile un cost de producţie şi un preţ de desfacere cât mai scăzute. De aceea, planurile de modernizare şi dotare încurajează aceste operaţiuni şi oferă anumite beneficii, mai ales în domeniul fiscal. Pe de altă parte, concentrarea capitalurilor şi acordurile dintre societăţi oferă participanţilor o putere de monopol ce ar putea fi folosită în mod abuziv, în detrimentul interesului public şi al politicilor guvernamentale. Acest risc justifică o supraveghere atentă în domeniul concurenţei, concretizată atât în reglementări naţionale, cât şi comunitare.

Tehnica juridică de creare a grupurilor de societăţi pune ia dispoziţie mijloace şi modalităţi ce afectează mai mult sau mai puţin personalitatea juridică a entităţilor implicate.

Procedeul cel mai drastic îl constiuie absorbţia şi fuziunea, ce fac să dispară complet personalitatea juridică a societăţilor absorbite şi fuzionate1.

în alte cazuri, inspirate de o metodă mai flexibilă, o societate (holding) exercită un drept de control asupra activităţii altor societăţi, numite filiale . Procedeele de achiziţionare a firmelor aflate sub control, precum şi condiţiile de exercitare a controlului variază de la caz la caz. Integrarea societăţilor în gruparea de tip holding este relativ moderată, ele păstrându-şi autonomia gestionară şi funcţională. Totuşi, interesul fiecăreia este dominat de interesul grupului din care face parte.

în sfârşit, societăţile îşi pot conserva independenţa juridică, limitându-se la a-şi coordona activitatea, într-un sector mai mult sau mai puţin cuprinzător. Acordul de coordonare poate uni, pe plan vertical, societăţi aflate în stadii diferite de dezvoltare a producţiei sau distribuţiei3. în plan orizontal, acordurile pot surveni între societăţi cu activităţi de producţie similare, urmărind scopuri diverse: specializarea procesului de producţie, limitarea

producţiei, împărţirea geografică a pieţelor de desfacere. In privinţa publicităţii acestor acorduri, ele pot fi încheiate în secret, neexecutarea lor atrăgând sancţiuni civile, sau pot fi aduse la cunoştinţa terţilor, prin mijloace diverse4.

SECŢIUNEA 2 GRUPURILE DE INTERES ECONOMIC

Constituirea grupurilor de interes economic reprezintă o inovaţie legislativă produsă în Franţa, ca efect al Ordonanţei nr. 67-821 din 23 septembrie 1967, şi destinată persoanelor fizice sau juridice care doresc să pună în valoare mijloacele apte a favoriza sau dezvolta activitatea lor economică5, cu consecinţa îmbunătăţirii sau chiar a creşterii rezultatelor economice.

Legiuitorul francez a urmărit, prin această reglementare, să pună la dispoziţia întreprinderilor franceze un nou instrument de cooperare, în momentul când graniţele Pieţei Comune se pregăteau pentru liberalizare.

Primele G.I.E. de success au apărut în domeniul construcţiilor şi al lucrărilor publice, al comerţului, precum şi în sectorul terţiar al serviciilor (bănci, asigurări, marketing etc.)6.

Pe fondul crizei petroliere care a debutat în deceniul 8 al secolului trecut, interesul faţă de astfel de grupări economice a început să scadă. Declinul a fost accentuat în 1978 de modificările operate în materia societăţilor comerciale de art.1832 Cod civil, care permitea constituirea societăţilor în scopul exclusiv al distribuirii profitului. Au fost atunci voci care

5 Birouri de marketing, institute de cercetare, antrepozite etc.

6 Un exemplu celebru este cel al Airbus Industries, care a fost constituit ca un grup de interes

economic de drept francez, prin asocierea a patru parteneri de naţionalitate diferită: Aerospatiale

(Franţa), British Aerospace (Marea Britanie), Deutsche Airbus/M.B.B. (Germania) şi C.A.S.A.

(Spania). Un alt exemplu concludent este Gitoyen, creat la 9 februarie 2001, prin asocierea a cinci

furnizori de servicii Internet: F.D.N., Globenet, Gândi, Placenet şi Netaktiv, care au decis să pună în

comun competenţele şi mijloacele lor finanicare cu scopul de a da naştere unei noi entităţi -

furnizor de infrastructură pentru acces la Internet -, pentru a oferi independenţă celor care vor dori

să se exprime fără a participa la operaţiuni comerciale pe Internet.

au încercat redefinirea G.I.E.- urilor ca societăţi comerciale cu statut particular .