Guvernul ca Organizare si Structura

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 62 în total
Cuvinte : 17624
Mărime: 70.20KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA GUVERNULUI; ISTORIC SI DREPT COMPARAT

II. ROLUL SI FUNCTIILE GUVERNULUI

III. INVESTIREA GUVERNULUI

IV. COMPONENTA SI STRUCTURA GUVERNULUI

V. DURATA MANDATULUI SI STATUTUL MEMBRILOR GUVERNULUI

VI. PRIMUL-MINISTRU

VII. ATRIBUTIILE GUVERNULUI

VIII. DELIMITAREA SFEREI SI DREPT COMPARAT

Extras din document

Izvoarele istorice ale uneia dintre cele 3 puteri ale statului – puterea executivã sau guvernul -, ca autoritate publicã se regăsesc încă din perioada absolutismului, în aşa-numitele „curia regis”, întâlnite în aproape toată Europa, iar pentru ţara noastră în „Sfatul Domnesc”. În timp, rolul şi semnificaţiile mai aproape de ceea ce înseamnă Guvernul din epoca modernă , s-au intensificat pe măsură ce, la nivelul administraţiei centrale, au început să apară anumite departamente, ca forme organizatorice ale statului şi responsabile pentru „administrarea” unor domenii de activitate pe întreg teritoriul ţării.

Deci, Guvernul – ca autoritate reprezentativă a statului – cu importanţa, rolul şi atribuţiile pe care o are astăzi, s-a conturat ca atare mult mai târziu decât administraţia realizată de ministere şi de celelalte organe departamentale (miniştrii, în principal) erau subordonaţi nemijlocit şefului statului, între ei si acesta din urmă neînterpunându-se nici o altă autoritate publică.

De exemplu, în Ţările Române primele ministere fuseseră create între 1831-1832, odată cu apariţia Regulamentelor Organice (1831 în Muntenia; 1832 în Moldova), dar Guvernul - ca organ distinct - a apărut mult mai târziu.

Chiar şi în Constituţia adoptată în 1866 de către Adunarea Constituantă şi pe care Carol I o promulga la 1/13 iulie 1866, deci după Unirea Principatelor realizată de Alexandru Ioan Cuza (1859), era consacrat un capitol special, capitolul II, despre „Domn şi miniştri”, în care se prevedea că aceştia erau „numiţi şi revocaţi de către Domn” . De asemenea, miniştrii contrasemnau actele Domnului, devenind răspunzători de aceste acte; miniştrii puteau fi trimişi în judecată de Curtea de Casaţie şi de Justiţie de către Domn.

Potrivit acestei legi fundamentele din 1866, România (pentru prima dată numită astfel)era un regat constituţional ereditar care are ca domn pe capul statului, acesta având prerogative foarte largi. Cu această constituţie începe perioada modernă a administraţiei publice în ţara noastră, ea definind totodată şi puterea executivă şi stabileşte atât prerogativele domnului, cât şi pe cele ale miniştrilor săi.

Se observă că în această perioadă a secolului XIX puterea centrală era în mâinile Domnului Ţării, acesta decizând soarta miniştrilor funcţia de Prim-ministru nefiind explicit menţionată în Constituţia din 1866.

La nivelul instituţional este de subliniat faptul că în această Constituţie se vorbeşte despre Guvern, ci nu despre Consiliul de Miniştri – dualitate de termeni ce exista şi în vremea lui Cuza.

Cu toate că în această lege fundamentală nu se vorbeşte despre funcţia de Prim-ministru (instituită de Cuza care desemnează sub acest nume pe şeful guvernului din timpul său – Mihai Kogălniceanu, acesta fiind totodată şi primul premier al României moderne), aceasta s-a menţinut. Ei i se aplica regimul juridic era cel al miniştrilor.

Conform Constituţiei din 1866 „puterea executivă era încredinţată Domnului care o exercită în mod regulat prin Constituţie” , adică prin intermediul miniştrilor săi, respectiv a guvernului.

Se întăreşte, totodată, prin această Constituţie, principiul descentralizării administrative şi al autonomiei locale. La nivelul central, departamentele se organizează în 8 ministere.

După încetarea războiului mondial din 1919-1918 şi după realizarea Unirii de la 1 decembrie 1918 s-a pus problema armonizării unitare a provinciilor c are cunoscuseră regimuri politice diferite, în vederea realizării unei organizări administrative care să asigure o unitate politică şi administrativă.

Abia în Constituţia din 1923 se face referire la Guvern, prevăzându-se că „Guvernul exercită puterea executivă în numele Regelui...” , iar „miniştrii, reuniţi, alcătuiesc Consiliul de miniştrii, care este prezidat, cu titlu de preşedinte al acestuia, de către acela care a fost însărcinat de Rege cu formarea Guvernului” .

După unii autori, noţiunea de „Consiliu de miniştrii” nu este similară cu cea de „Guvern” prima fiind mai restrânsă, în Guvern, putând intra şi alte persoane care nu au calitatea de miniştrii .

Deci, Constituţia din 1923 venea cu un plus de precizări pe linia conturării instituţiilor administraţiei centrale.

Şase ani mai târziu, în august 1923 era adoptată şi prima lege de organizare şi funcţionare a ministerelor ca organe ale administraţiei centrale de stat, lege ce stabilea un număr de 10 ministere (cuprinzând diverse domenii cum ar fi: interne, externe, armată instrucţie publică şi culte, agricultură, industrie şi comerţ, muncă, sănătate şi ocrotiri sociale, lucrări publice şi comunicaţii).

Constituţia din 1938 marchează instaurarea dictaturii regale şi este cel mai reuşit text, sub aspectul redactării, cu privire la reglementarea Consiliului de Miniştrii, respectiv a Guvernului. Acest organ era practic inexistent, regele fiind totul în stat. Astfel, potrivit articolului 65, Guvernul se compune din miniştrii şi subsecretari de stat (prima menţiune de acest fel din toate constituţiile anterioare); miniştrii exercită, în numele regelui, puterea executivă. Ei răspund politic numai în faţa acestuia. Articolul 66 prevede că miniştrii întruniţi alcătuiesc Consiliul de Miniştrii, prezidat de cel însărcinat de rege cu formarea guvernului şi care poartă numele de preşedinte al Consiliului de Miniştri. Există, în continuare, ambiguitatea semantică Consiliul de Miniştrii – Guvern.

Deci, prin Constituţia din anul 1938 rolul guvernului s-a diminuat mult, puterea executivă exercitându-se de către miniştrii, în numele Regelui (nu de guvern, aşa cum se prevedea în Constituţia din 1923).

Practic, Guvernul a devenit o instituţie pur formală, lucru ce explică înlăturarea de la preşedinţia Consiliului de Miniştrii al oamenilor politici (cazul Octavian Goga) şi numite în aceste funcţii personalităţi din afara partidului politic.

În perioada celui de-al doilea război mondial – 1940-1944 – Constituţia a fost suspendată, regele investind cu puteri legislative şi executive depline pe mareşalul Ion Antonescu. Astfel, se instituia în România un regim politico-militar de război şi în această perioadă caracterul fictiv al Guvernului ajunge la apogeu.

Preview document

Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 1
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 2
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 3
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 4
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 5
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 6
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 7
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 8
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 9
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 10
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 11
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 12
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 13
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 14
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 15
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 16
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 17
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 18
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 19
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 20
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 21
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 22
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 23
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 24
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 25
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 26
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 27
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 28
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 29
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 30
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 31
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 32
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 33
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 34
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 35
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 36
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 37
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 38
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 39
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 40
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 41
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 42
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 43
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 44
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 45
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 46
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 47
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 48
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 49
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 50
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 51
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 52
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 53
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 54
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 55
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 56
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 57
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 58
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 59
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 60
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 61
Guvernul ca Organizare si Structura - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc

Alții au mai descărcat și

Guvernul Romaniei si Atributiile Sale

Guvernul şi atribuţiile sale 1. Introducere 1.1. Istoricul reglementării instituţiei Regulamentele Organice nu au reprezentat prima consti¬tuţie...

Răspunderea Politică a Guvernului și Membrilor săi în Dreptul Românesc și Comparat

CAPITOLUL I. Consideratii introductive Sectiunea 1.: A. Notiunea de raspundere politica; B. Originea institutiei A. Notiunea de raspundere...

Guvernul României

REZUMAT Cuvinte cheie: Guvern, Hotărâre de Guvern, Ordonanţă de Guvern, ministru, ministere, vot de încredere, aparatul de lucru al Guvernului....

Actele ce Derivă de la Guvernul României

1. Actele institutiilor publice Doctrina româna de drept public prezinta doua categorii de acte ce emana de la institutiile publice, acestea...

Rolul Guvernului în procesul legislativ

INTRODUCERE Actualitatea temei. Tranziţia la economia de piaţă, destrămarea fostului sistem administrativ şi alte fenomene care au derulat o dată...

Administratia Publica de Stat. Guvernul

I. Istoric si drept comparat 1. Sorgintea ministrilor si a Consiliului de ministri Consiliul de Ministri sau Guvernul, ca organ de sine statator,...

Administratia Publica de Stat - Guvernul

1.Noţiunea de Guvern şi tipuri de guverne contemporane 1.1. Noţiunea de Guvern Noţiunii de guvern îi pot fi atribuite mai multe sensuri. Într-o...

Guvernul

Guvernul este organul central al puterii executive care organizează realizarea administraţiei publice pe întreg teritoriul ţării şi în toate...

Te-ar putea interesa și

Sisteme Administrative Europene

Partea I . SUBSISTEMELE POLITICO-ADMINISTRATIVE CENTRALE DIN STATELE UNIUNII EUROPENE Subsistemul politico-administrativ central dintr-o ţară este...

Guvernul României

REZUMAT Cuvinte cheie: Guvern, Hotărâre de Guvern, Ordonanţă de Guvern, ministru, ministere, vot de încredere, aparatul de lucru al Guvernului....

Rolul Societății Civile în Procesul de Guvernare

Introducere Prin prezenta lucrare am urmărit să identific o analiză a rolului societăţii civile în procesul de guvernare din România. Societatea...

Guvernul - Organ Suprem al Adminstrației Publice

Argument Guvernul – organ suprem al administraţiei publice Această lucrare a fost concepută ca un proiect pentru certificarea competenţelor...

Sisteme Administrative Europene

Aceasta forma de stat de natura recenta, este o structura intermediara între statul unitar si cel federal, fiind definita de Philippe Lauvaux,...

Grilă de analiză a nivelului de dezvoltare al Societății Naționale de Cruce Roșie din România

I. Scurta prezentare a organizatiei I.1. Misiune Crucea Rosie Romana asista persoanele vulnerabile in situatii de dezastre si de criza. Prin...

Guvernul României și cabinetul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Am ales ca temă, pentru lucrarea de licenţă “Guvernul României şi Cabinetul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord” fiind abordată în...

Apararea Nationala

1. Prezentarea bunului public - aparearea nationala Apararea nationala este un bun public pur, adica un bun aflat in proprietate publica,...

Ai nevoie de altceva?