Infractiuni Savirsite de Catre Persoanele cu Functie de Raspundere

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Infractiuni Savirsite de Catre Persoanele cu Functie de Raspundere.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 52 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marit Alexandru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Plan:
Întroducere 2
Capitolu I
Noţiunea şi obiectul de infracţiuni savirşite de către persoanele cu funcţie de raspundere 4
1.Noţiunea 4
2.Obiectul generic 8
3.Obiectul nemijlocit 9
4.Latura obiectivă 9
5.Latura subiectivă 9
6.Subiecţii 10
Capitolu II
Tipurile de infracţiuni savirşite de catre persoanele cu funcţie de raspundere 18
1.Coruperea pasivă 18
2.Coruperea activă 30
3.Trafic de influentă 32
4.Abuzul de putere sau abuzul de serviciu 34
5.Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu 36
6.Neglijenţa în serviciu 39
7.Primirea de către un funcţionar a recompensei ilicite 45
8.Refuzul de a îndeplini legea 46
9.Falsul de acte publice 48

Extras din document

Introducere:

Evoluţia legislaţiei penale ce reglementează răspunderea pentru infracţiunile comise de persoanele cu funcţie de răspundere cunoaşte câteva etape. Iniţial aceste infracţiuni nu erau separate într-un capitol aparte. Mai apoi legislaţiile diferitelor ţări au început a separa aceste infracţiuni într-o grupă aparte. Criteriul principal de delimitare îl constituia subiectul infracţiunii - persoană cu funcţie de răspundere.

Codul penal al R.M. din 1961 reflecta trecerea în proprietatea statului a tuturor bunurilor vieţii economice şi sociale, care s-au creat în condiţiile totalitarismului, stilului administrativ-birocratic de conducere. De aceea în calitate de subiecţi ai acestor infracţiuni erau recunoscuţi, pe lângă reprezentanţii autorităţii publice, persoanele care ocupau funcţii administrative ori organizatorico-economice într-o întreprindere, instituţie, organizaţie de stat sau obştească.

Schimbările radicale ale sistemului economic şi politic produse în anii 90, apariţia economiei cu mai multe forme de proprietate, a unui număr mare de organizaţii comerciale, obşteşti, de organizaţii nestatale, a diferitelor partide şi asociaţii obşteşti de diferite orientări a determinat necesitatea revizuirii noţiunii infracţiunilor comise de unele persoane oficiale.

În urma acestor schimbări, Codul penal al R.M. din 2002 conţine două capitole distincte: „Infracţiuni săvârşite de persoane cu funcţie de răspundere" - cap. XV şi "Infracţiuni săvârşite de persoanele care gestionează organizaţiile comerciale, obşteşti sau alte organizaţii nestatale". Gradul prejudiciabil al infracţiunilor săvârşite de persoane cu funcţie de răspundere este cu mult mai mare decât al infracţiunilor comise de persoanele care gestionează organizaţiile nestatale.[10, p.479]

Faptele incluse în Codul penal enumerate mai sus prezintă un pericol social sporit, datorită faptului că aceste infracţiuni sunt săvîrşite, în majoritate, de către un subiect special - persoanele care exercită anumite funcţii în organele statale.

Folosindu-se de atribuţiile de serviciu, aceste persoane săvîrşesc infracţiuni deosebit de periculoase, cauzând daune atît intereselor publice, cît şi intereselor legitime ale cetăţenilor aparte şi ale întregii societăţi. Prin aceste fapte cei vinovaţi diminuează autoritatea organelor corespunzătoare în faţa populaţiei şi, totodată, influenţează negativ activitatea normală şi efectivă a organelor administraţiei publice. În afară de aceasta, există o legătură reciprocă între funcţionarii corupţi şi criminalitatea organizată. O parte din persoanele cu funcţie de răspundere, făcînd abuz de situaţia lor de serviciu, participă la criminalizarea economiei ţării - prin spălarea banilor, extorcarea de bunuri, manifestînd neglijenţă în serviciu, fie primind recompense ilicite sau prin înscrierea falsului în actele publice, intenţionînd astfel de a evita tragerea la răspunderea sau pedeapsa penală.

De regulă, infracţiunile savîrşite de persoane cu funcţie de răs¬pundere sînt bine camuflate, din care cauză numai o parte neînsem¬nată din aceste infracţiuni sînt descoperite.

Insă, în acest capitol sînt incluse numai infracţiunile care poartă caracter general, săvîrşite de persoanele cu funcţie de răspundere, deci infracţiuni ce atentează la relaţiile sociale care sînt stabilite şi se desfăşoară în cadrul activităţii organelor de stat, infracţiuni care pot fi săvîrşite de oricare persoană cu funcţie de răspundere. Spre deosebire de acestea, unele infracţiuni, ce poartă caracter special, sunt săvîrşite de o anumită categorie de persoane cu funcţie de răspundere, specificate nemijlocit în lege (judecători, procurori, anchetatori, lucrători din sfera de asigurare a securităţii muncii, de persoane responsabile de tehnica securităţii etc.) şi au obiectul său concret, indicat în normele dreptului penal, din sfera şi domeniul autorităţilor publice. Luînd în consideraţie faptul că infracţiunile speciale atentează asupra unui alt grup de relaţii sociale, ele sînt repartizate în alte capitole ale Părţii Speciale din Codul penal[ ,p.380-381]

Capitolu I

Noţiunea şi obiectul de infracţiuni savirşite de către persoanele cu funcţie de raspundere

1.Noţiunea

Caracterul prejudiciabil al infracţiunilor contra puterii de stat, intereselor serviciului de stat şi ale serviciului în organele administraţiei publice săvîrşite de către persoanele cu funcţie de răspundere este determinat de faptul că acestea cauzează un prejudiciu considerabil aparatului autorităţilor publice sau ameninţă cu cauzarea unui astfel de prejudiciu.

Fisiere in arhiva (1):

  • Infractiuni Savirsite de Catre Persoanele cu Functie de Raspundere.doc

Alte informatii

Acest proiect reda explicit si detailiat infractiunile savirsite de persoanele cu functie de raspundere in republica Moldova