Infractiuni Specifice Criminalitatii Organizate

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Infractiuni Specifice Criminalitatii Organizate.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 145 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ioan Chis

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I.CORUPTIA SI CRIMA ORGANIZATA CA FENOMENE SOCIALE NOCIVE 11
1.1. Conceptele de coruptie si crima organizata 11
1.2. Cauze ale coruptiei si crimei organizate 17
1.2.1.Paradigma functionalista 17
1.2.2.Paradigma conflictului social 19
1.2.3.Paradigma interactionismului simbolic ( Teoria etichetarii ) 20
1.3.Cauzele care genereaza coruptia 23
1.4.Criminalitatea violenta,coruptia,crima organizata. Recrudescenta violentei în societatea contemporana 25
CAPITOLUL II. CONCEPTUL DE ORGANIZATIE CRIMINALA 27
2.1.Definirea conceptului de organizatie criminala 27
2.2.Crima organizata sau organizarea crimei 27
2.3.Definitia organizatiei criminale 27
2.4.Caracteristici 28
2.5.Codul comportamental 31
2.6.Domenii de actiune 31
2.7.Organizatii criminale mafiote 32
CAPITOLUL III.FENOMENUL TERORIST 57
3.1.Delimitari conceptuale 57
3.2.Clasificari ale terorismului 59
3.3.Scopurile si motivatiile actiunilor teroriste 90
3.4.Structura entitatilor teroriste si modelul actiunilor teroriste 93
3.5.Caracteristicile actiunilor teroriste 95
3.6. Noi vulnerabilitati ale populatiilor, valorilor, statelor, institutiilor, organizatiilor si organismelor nationale si internationale 103
3.6.1.Vulnerabilitati de sistem 103
3.6.2.Vulnerabilitati de proces 105
3.6.3.Vulnerabilitati de disfunctii 106
3.7.Tendinte ale evolutiei fenomenului terorist 106
3.8.Amplificarea terorismului  risc global 109
CAPITOLUL IV.COMBATEREA TERORISMULUI 111
4.1.Conceptia de combatere a terorismului: obiective, nivele de combatere 111
4.2.Reguli de actiune antiterorista 116
4.3.Studiu de caz: 11 Septembrie 2001-World Trade Center 118
CONCLUZII SI PROPUNERI 124
BIBLIOGRAFIE 128
ANEXE 132

Extras din document

Globalizarea este o sursa de noi provocari pentru umanitate. Numai o organizare mondiala este capabila sa faca fata provocarilor la nivel planetar. Când actionam împreuna, suntem mai putin vulnerabili fata de catastrofele ce ne lovesc pe fiecare dintre noi

Kofi Annan

INTRODUCERE

Identificarea si neutralizarea amenintarilor la adresa securitatii (înteleasa ca stare de siguranta colectiva) presupun, printre altele, definirea globalizarii.

De regula acest proces este perceput ca facând referire la chestiuni economice si financiare, o abordare partial corecta sau partial gresita daca avem în vedere ca la nivelul opiniei publice, globalizarea apare ca o uniformizare la scara mondiala a nivelului de trai si a celui de dezvoltare.

Globalizarea se constituie ca un ansamblu complex de procese având ca obiectiv realizarea integrarii internationale pe diferite paliere: economic, politic, militar si de securitate, socio-cultural.

Daca în secolele anterioare, cursul istoriei era determinat în mare proportie de evenimentele ce aveau loc în anumite regiuni ale lumii, astazi, în secolul XXI, viitorul omenirii se naste si se modeleaza în cele mai diverse si de neimaginat zone. Aceasta datorita unei retele de determinari si influentari aflata într-o continua extindere.

Globalizarea nu lasa prea multe sanse statelor de a trai izolat. Pe de o parte, populatiile lor resimt nevoia de a fi reprezentate si conduse pe scena internationala, iar pe de alta parte, evolutiile dintr-o zona a lumii au un impact rapid, surprinzator de rapid asupra alteia. Ceea ce individualizeaza actualul model al globalizarii este intensitatea si, daca se poate spune astfel, globalismul ei (în sensul ca fenomenul globalizarii nu mai lasa astazi nici un fel de insule virgine în raport cu efectele sale  este un fenomen global si atotcuprinzator) .

Tot mai evidentul sistem global înlatura normele clasice de organizare, dilueaza delimitarile dintre problemele interne si afacerile externe ale statelor, dintre economie si securitate nationala si nu mai trateaza suveranitatea ca o chestiune de totul sau nimic.

Efectele globalizarii sunt multiple si au intensitati variate, ceea ce poate conduce la o integrare si asimilare deplina, neconditionata de catre societatile unor state sau la o anumita reticenta, daca nu chiar ostilitate, în acceptarea lor de catre altele.

Efectele sunt pozitive si negative, asa dupa cum însusi procesul ce le genereaza poate uni sau dezbina omenirea.

Efectele pot fi economice, politice, militare, culturale, religioase, sociale, demografice si ambientale. Întelegerea acestor aspecte este importanta pentru ca interactiunea dintre ele poate fi constructiva sau distructiva, poate accelera ritmul si complexitatea transformarilor la nivel global sau, dimpotriva, le poate decelera.

Caracteristica principala a globalizarii o constituie fluxul rapid, în continua crestere si adeseori generator de discrepante, de bunuri, servicii, persoane, capital, idei, informatii, tehnologie, cultura, moda, armament si actiuni criminale.

Globalizarea creeaza oportunitati deosebite si conduce la progres în anumite domenii:

" pietele financiare si comerciale au trecut în faza de integrare a activitatii si functionarii lor;

" productia s-a internationalizat gratie firmelor cu activitate globala;

" privatizarea a capatat proportii mondiale;

" noile tehnologii sunt mai usor de asimilat;

" comunicatiile elimina distantele si apropie fizic oamenii;

" problemele globale sunt acum, parte a constiintei noastre.

Exista, însa, si fenomene de:

" fragmentare si slabire a coeziunii sociale;

" crestere a inegalitatilor atât pe plan intern, cât si între state;

" exacerbare a atasamentului din punct de vedere identitar la comunitatea locala sau nationala;

" distrugere a sistemului clasic de ierarhizare a valorilor;

" proliferare a armamentului si a crimei transnationale.

Din pacate efectele negative ale globalizarii nu sunt identificate (voit sau nu) de timpuriu sau nu sunt constientizate într-atât încât sa nu lase spatiu si timp de manifestare fortelor ostile securitatii la nivel mondial.

Asadar exista si un alt aspect al globalizarii, mai putin vizibil dar foarte periculos pentru ceea ce înseamna siguranta lumii.

Criminalitatea, sub toate formele ei (traficul de armament, de materiale nucleare si de droguri, imigratia ilegala, spalarea banilor), dar si terorismul constituie o amenintare globala, atât prin amploarea de nestavilit (deocamdata), cât si prin varietatea si, de ce nu, ingeniozitatea mijloacelor de care dispun si pe care le utilizeaza pentru atingerea propriilor obiective.

Crima organizata si terorismul nu sunt fenomene noi aparute pe scena lumii. Ceea ce este nou este ritmul lor rapid de propagare, amploarea retelelor ce le sustin sau usurinta cu care eludeaza legea.

Mult timp crima organizata a prezentat un interes foarte scazut pentru elementul politic, desi în anii 70 începuse sa penetreze serios societatile occidentale, dar si cele central si est europene. Schimbarile radicale de la sfârsitul anilor 80 au fost privite de retele criminale ca o oportunitate în executarea operatiunilor transfrontaliere pe întregul continent si nu numai. Statisticile arata ca în Europa de Vest au sporit considerabil furturile de masini, infractiunile economice, spalarea banilor, traficul ilegal de armament si deseuri radioactive, coruptia, infractiunile legate de imigratie (traficul de persoane si trecerile ilegale de frontiera, falsificarea de vize si pasapoarte, utilizarea ilegala a mâinii de lucru din statele sarace), precum si infractionalitatea legata de prostitutie sau alte forme de exploatare sexuala. În Europa Centrala si de Est, pe lânga tipurile de actiuni mentionate mai sus, se practica infractiunile împotriva proprietatii, extorcarea si falsificarea de bani .

Fisiere in arhiva (1):

  • Infractiuni Specifice Criminalitatii Organizate.doc

Alte informatii

Prezentata la Facultatea de drept simion Barnutiu Sibiu