Instanțele de judecată și rolul lor

Proiect ManagementPrezentare:

Instanţe arondate: Judecătoria Bacău, Judecătoria Oneşti, Judecătoria Moineşti, Judecătoria Buhuşi, Judecătoria Podu Turcului.

Istoric:

Tribunalul Bacău este organizat potrivit următoarelor acte normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice:

1. Constituţia României;

2. Legea nr.304/2004 pentru organizarea judiciară publicată în Monitorul Oficial nr.376 din 29.06.2004

3. Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti emis de Consiliul Superior al Magistraturii si publicat in Monitorul Oficial nr.881 din 27 septembrie 2004.

Tribunalul Bacău are în compunere 3 secţii: civilă, penală şi comercială şi de contencios administrativ. Instanţele judecătoreşti cuprind personal de conducere, judecători, personal auxiliar de specialitate, administrativ şi de serviciu.

Practică de specialitate:

Ce trebuie cunoscut referitor la părţile în procesul civil :

Persoanele care au un litigiu cu privire la un drept pentru rezolvarea căruia este necesar să se adreseze instanţei de judecată se numesc părţi. Denumirea de părţi este valabilă atît pentru faza judecăţii, cît şi pentru faza executării silite.

În cadrul etapelor procesual civile, părţile poartă denumiri specifice:

• Astfel, la prima judecată părţile se numesc reclamant şi pârât;

• În faza de judecată a apelului, părţile se numesc apelant şi intimat;

• La judecata în recurs, părţile se numesc recurent şi intimat;

• În contestaţia în anulare, părţile poartă denumirea de contestator şi intimat;

• La judecata unei cereri de revizuire, părţile se numesc revizuent şi intimat;

• În cazul executării silite, părţile poartă denumirea de creditor şi debitor.

O acţiune poate fi pornită:

• Dacă cel care porneşte acţiunea a împlinit vîrsta de 18 ani şi nu a fost pus sub interdicţie;

• Femeia care are 16 sau chiar 15 ani, care s-a căsătorit, poate formula o acţiune în instanţă cu condiţia ca desfacerea căsătoriei să nu aibă loc înainte ca femeia să fi împlinit 18 ani;

• Minorii sub 14 ani şi cei puşi sub interdicţie nu pot sta personal în proces, ci prin reprezentanţii lor legali: părinţi, tutore sau curator;

• Minorii care au între 14 şi 18 ani pot fi citaţi şi pot sta în proces doar asistaţi, după caz, de părinţi sau tutore, care vor semna alături de minori cererile adresate instanţei;

• În cazul persoanelor juridice, acestea pot sta în judecată încă de la înfiinţare şi pîna la încetarea lor ca persoane juridice;

• Asociaţiile şi societăţile care nu sunt recunoscute ca persoane juridice pot sta în judecată ca pîrîte dacă au organe proprii de conducere.

Dacă o persoană nu îndeplineşte condiţia de a putea formula o cerere în instanţă, aceasta o va anula. Ministerul Public poate porni o acţiune civilă ori de cîte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.

Drepturi procedurale în calitate de parte într-un litigiu:

• Dreptul de a adresa cereri instanţei;

• Dreptul de a cunoaşte termenul de judecată, precum şi locul unde va avea loc judecata;

• Dreptul de a discuta toate problemele ridicate în cursul procesului;

• Dreptul de a propune probe pentru susţinerea pretenţiilor şi pentru combaterea afirmaţiilor adversarului;

• Dreptul de a cunoaşte toate piesele dosarului, ceea ce implică dreptul părţilor de a li se comunica actele de procedură îndeplinite de adversar, dreptul de a face copii de pe diversele acte aflate la dosar;

• Dreptul de a folosi limba maternă sau de a recurge la un interpret;

• Dreptul de a fi asistat şi reprezentat de un avocat sau de un mandatar;

• Dreptul de a recuza pe judecători şi procurori, grefieri sau magistraţi asistenţi, experţi, interpreţi, traducători;

• Dreptul de a solicita strămutarea pricinilor la altă instanţă;

• Dreptul de a renunţa la judecată sau la dreptul pretins prin recunoaşterea pretenţiilor reclamantului;

• Dreptul de a încheia o tranzacţie;

• Dreptul de a solicita cheltuieli de judecată în cazul cîştigării procesului;

• Dreptul de a exercita căile de atac prevăzute de lege;

• Dreptul de a cere executarea silită în cazul cîştigării procesului.

Obligaţii în calitate de parte într-un proces:

• Oblgaţia de a folosi cu bună credinţă drepturile procedurale şi de a spune adevărul;

• Îndeplinirea obligaţiilor în ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător;

• De a urmării desfăşurarea procesului;

• De a dovedi pretenţiile şi apărările;

• De a comunica atîtea exemplare cîte părţi sunt, plus unul pentru instanţă;

• De a avansa cheltuielile pentru deplasarea martorilor, pentru efectuarea expertizei, pentru depunerea unor acte de către terţi etc.

• De a plăti cheltuielile de judecată, de către partea care a pierdut procesul.

Probele care nu au fost solicitate prin cererea de chemare în judecată, prin întâmpinare sau la prima zi de înfăţişare nu vor mai putea fi invocate decît atunci cînd:

• Nevoia dovezii ar reieşi din dezbateri şi nu putea fi prevăzută;

• Când administrarea dovezii nu pricinuieşte amînarea judecăţii;

• Când nu s-a solicitat dovada în condiţiile legii, din pricina neputinţei sau lipsei de pregătire, partea nefiind asistată sau reprezentată de avocat.

Partea care a depus un înscris în copie certificată este datoare să aibă asupra sa la şedinţă, originalul înscrisului sau să-l depună înaintea termenului de judecată, în păstrarea grefei, sub sancţiunea de a nu se ţine seama de el.

Înscrisurile depuse de părţi rămîn dobîndite judecăţii şi nu se mai pot retrage fără învoirea părţii potrivnice. Înscrisurile depuse în original nu vor putea fi retrase decît după ce se vor lăsa copii legalizate de grefa instanţei respective.

Evidenţa activitaţii instanţei

Activitatea instanţei de judecată se concretizează în anumite registre, ca:

• Registrul general de dosare - în care se trec în ordinea intrării toate actele de sesizare ale instanţei de judecată, numărul de înregistrare al fiecărui act de sesizare, chemarea în garanţie, intervenţia, aplicarea sechestrului judiciar, revocarea sau înlocuirea măsurilor preventive; cererile de revizuire şi cererile de amînare sau de întrerupere a executării pedepsei vor primi număr nou de dosar. Cererile de prelungire a amînării sau de prelungire a întreruperii executării pedepsei vor primi acelaşi număr de înregistrare ca şi cererea iniţială.

• Opisul alfabetic - în care se trec numele şi prenumele tuturor părţilor ce figurează în cauzele înregistrate în registrul general de dosare, inclusiv al persoanelor introduse ulterior în proces, incluzîndu-se numărul dosarului la fiecare persoană, în parte.

• Registrul de intrare -ieşire a corespondenţei - care este al administraţiei, în care se înregistrează corespondenţa care nu are legătură cu cauzele venite spre judecare şi corespondenţa privind lucrările ce urmează a fi efectuate de executorul judecătoresc.

• Registrul informativ -în care se menţionează pentru fiecare dosar:

- primul termen de judecată şi termenele acordate de instanţă;

- data ieşirii dosarelor din arhivă şi persoanele sau organele la care se predau;

- data reintrării dosarelor în arhivă;

- numărul şi data hotărîrii cît şi soluţia pe scurt;

- data trimiteri dosarului la o altă instanţă sau la alt organ ;

- data revenirii dosarului.

• Condica şedinţei de judecată - în care se trec separat, pe complete, arătîndu-se şi numele completului, toate dosarele din şedinţele respective, în ordinea înscrisă; la judecătorii cu volum mai mare de dosare se înfiinţează două condici: un a pentru cauzele penale şi alta pentru cele civile; la Curţile de Apel şi tribunale există o condică pentru fiecare secţie.

• Registrul de termene al arhivei - în care se trec toate dosarele, pe termene de judecată fixă, pentru fiecare secţie.