Instituția Căsătoriei la Romani

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 30 în total
Cuvinte : 11885
Mărime: 52.22KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Berezinte George-Andrei
UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA” IAŞI FACULTATEA DE DREPT

Cuprins

CUPRINS

CAPITOLUL I. ÎNCHEIEREA CĂSĂTORIEI

- Generalităţi

- Condiţiile de fond pentru încheierea căsătoriei

- Consimţământul

- Vârsta

- Conubium

- Impedimentele în căsătorie

- Rudenia

- Condiţia socială

- Bigamia

- Formele căsătoriei :

- Căsătoria cum manu

- Confarreatio

- Coemptio

- Usus

- Căsătoria sine manu

- Afectio maritalis

- Honor maritalis

- Concubinatul

- Ceremonialul căsătoriei

CAPITOLUL II. EFECTELE CĂSĂTORIEI

- Raporturi personale între soţi

- Raporturile personale dintre soţi în cadrul căsătoriei cum manu

- Raporturile personale dintre soţi în cadrul căsătoriei sine manu

- Raporturile mama - copil

- Raporturile patrimoniale dintre soţi

- Raporturile patrimoniale între soţi în căsătoria cum manu

- Raporturile patrimoniale între soţi în căsătoria sine manu

- Dota

CAPITOLUL III. DESFACEREA CĂSĂTORIEI

- Cauze involuntare de desfacere a căsătoriei

- Cauze voluntare de desfacere a căsătoriei

CAPITOLUL IV. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

I. Încheierea căsătoriei

Instituţia căsăstoriei la romani

Izvoarele dreptului roman ne fac cunoscute mai multe definiţii ale căsătoriei: prima aparţine juristului Modestinus din secolul III - nuptiae sunt coniunctio maris et feminae et consortium omnis vitae, divini atque humani iuris comunicatio (unirea bărbatului cu femeia, realizând o comunitate pentru întrega viată prin împărtăşirea dreptului divin şi uman).

Din această definiţie dată de Modestinus rezultă că încă se mai păstra vechia concepţie romană despre căsătorie, evidenţiidu-se trei elemente fundamentale ale acesteia:

- coniunctio maris et feminae, consortium omnis vitae este fragmentul din definiţie care subliniază, că pentru romani, căsătoria era o legătură pentru toată viaţa, fiind considerată o unire de nedesfăcut. Romanii nu priveau căsătoria ca pe o simplă legătură sexuală sau ca o afecţiune trecătoare, soţii fiind uniţi printr-o puternică legătură de cult;

- comunicatio humani iuris dezvăluie faptul că între soţi se stabilea o comunitate desăvârşită în ceea ce priveşte bunurile materiale;

- comunicatio divini releva faptul că femeia împărtăşea cultul divin al bărbatului. Femeia, alături de soţ, va realiza ceremoniile cultului, participând la toate riturile şi formulele necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor faţă de religia casnică şi cultul strămoşilor. ‘’ceremonia nunţii era atât de solemnă şi avea efecte atât de grave încât nu trebuie să ne surprindă faptul că bărbaţii considerau că această ceremonie nu este permisă decât pentru o singură femeie în fiecare casă

O a doua definiţie a căsătoriei este cuprinsă în manualul de drept (Institutiones) al Împăratului Justinian (căsătoria este ‘’unirea bărbatului cu femeia, care constă într-o comunitate de viaţă de nedespărţit ‘’- viri et mulieris coniunctio individuam consuetudinem vitae continens).

Evident că asemenea concepţii despre căsătorie s-au putut menţine atâta vreme cât moravurile societăţii romane nu s-au schimbat, păstrându-se rigorile de ordin moral şi religios. Din nefericire, vechile obiceiuri s-au alterat, concepţiile s-au schimbat, credinţa religioasă s-a diluat , lucruri ce au condus spre slăbirea legăturii căsniciei, păstrându-se doar comunitatea ce priveşte doar bunurile materiale, femeia fiind obligată să contribuie la sarcinile căsătoriei sub forma dotei.

Ca un pas premergător căsătoriei, există logodna (sponsalia). Luând aspectul unui aranjament solemn, logodna era stabilită de comun acord, între familiile celor doi tineri, prilej cu care logodnicul oferea logodnicei un inel cu valoare simbolică. În funcţie de nivelul social al viitorilor soţi, inelele erau dintre cele mai simple, din fier sau bronz, până la cele din aur cu pietre preţioase ori chiar grevate. Inelul de logodnă reprezenta în fapt, contravaloarea unei sume de bani pe care logodnicul era obligat să o dea, ca garanţie că îşi va îndeplini obligaţia asumată. În timp, la sfârşitul republicii şi la începutul epocii imperiale, a devenit tot mai frecvent obiceiul de a se încheia contracte scrise (tabulae sponsales), în detrimentul aranjamentului verbal, în care se specifica data logodnei cât şi dota pe care tatăl logdnicei trebuia să o dea. Membrii, dar în special prietenii familiilor logodnicilor prezenţi la ceremonie, aveau totodată rolul de martori ai angajamentelor verbale ori scrise, ce se încheiau cu acest prilej. Fiind un act juridic, contractele de logodnă atrag şi consecinţe juridice. Astfel luând în considerare ipoteza în care căsătoria nu se mai încheie, una din parţi pentru a fi despăgubit pentru prejudiciile suferite putea intenta proces parţii adverse. Cel ce încheia între timp o altă logodnă era vinovat în faţa legii de bigamie.

Ziua căsătoriei aleasă cu mare grijă în tradiţia roman spunându-se că cel mai prielnic timp pentru căsătorie este cel din a doua jumătate a lunii iunie în timp ce luna mai era considerată neprielnică. Deasemenea importanţă se acorda şi zeilor; pentru a atrage bunăvoinţa acestora în ziua logodnei cât şi în cea a celebrării nunţii se practicau diferite ritualuri şi ceremonii de sacrificare.

Condiţiile de fond pentru încheierea căsătoriei

Pentru ca, însă căsătoria să fie posibilă , indiferent de forma acesteia (cu sau fără manu) dreptul roman impunea îndeplinirea unor condiţii, dintre care se detaşează aşa numitele condiţii de fond, vitale pentru validitatea şi recunoaşterea căsătoriei. În număr de trei aceste condiţii erau : consimţământul, vârsta şi ius conubii

Preview document

Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 1
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 2
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 3
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 4
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 5
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 6
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 7
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 8
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 9
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 10
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 11
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 12
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 13
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 14
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 15
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 16
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 17
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 18
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 19
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 20
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 21
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 22
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 23
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 24
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 25
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 26
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 27
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 28
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 29
Instituția Căsătoriei la Romani - Pagina 30

Conținut arhivă zip

  • Institutia Casatoriei la Romani.doc

Alții au mai descărcat și

Principiile Dreptului Comerțului Internațional

CAP. 1 NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL 1. NOŢIUNEA DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL Analiza relaţiilor comerciale...

Tactici de Ascultare a Martorilor

CAPITOLUL I ROLUL MĂRTURIEI ÎN CORECTA SOLUŢIONARE A CAUZELOR PENALE În cadrul procesului judiciar, sarcina centrală a organelor de cercetare...

Instituția Căsătoriei

I.1. Notiunea de casatorie I.1.1. Termenul de casatorie este folosit în doua sensuri si anume În primul rând casatoria înseamna actul juridic pe...

Desfacerea Căsătoriei pe Cale Notarială

INTRODUCERE Conform Noului Cod civil, care preia dispoziţiile constituţionale şi cele ale Codului Familiei, familia are la bază căsătoria liber...

Izvoarele Formale - Drept Roman

I. NOŢIUNEA DE IZVOR FORMAL În doctrina dreptului roman izvoarele dreptului prezintă trei accepţiuni, şi anume: în sens material, în sens...

Dreptul la Casatorie

1.1. Art.12 Dreptul la căsătorie Începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Drept Procesual Penal

CAPITOLUL I URMĂRIREA PENALĂ Secţiunea I. Aspecte introductive privind urmărirea penală Urmărirea penală ca primă fază a procesului penal Procesul...

Te-ar putea interesa și

Dreptul Familiei în Țara Românească și Moldova în Secolele XVII-XVIII

Introducere Tema pe care am ales-o pentru lucrarea de diplomă se intitulează “Dreptul familiei În Ţara Românească şi Moldova în secolele...

Reglementarea Căsătoriei în Codul Civil Român de la 1865

Reglementarea căsătoriei în Codul civil român de la 1865 Introducere Tema pe care am ales-o pentru lucrarea de diplomă se intitulează...

Efectele încheierii căsătoriei

Introducere Căsătoria este uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, cu scopul întemeierii unei familii, care se încheie pe viaţă şi...

Instituția Căsătoriei în Dreptul Roman

CAPITOLUL 1.NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1Status familiae. Scurt istoric asupra familiei romane. În dreptul roman, posibilitatea de a participa la...

Desființarea și Încetarea Căsătoriei

Introducere Opinia curentă afirmă că familia este cea mai fidelă păstrătoare a tradiţiilor, a valorilor naţionale. Contrar acestor opinii, familia...

Încheierea casătoriei și efectele acesteia

INTRODUCERE Ca formă de conviețuire ce a fost recunoscută încă din cele mai vechi timpuri, familia nu a putut rămâne în afara sferei de...

Imagine și Societate

Introducere Căsătoria este uniunea liber consim¬tă intre un bărbat şi o femeie, care se încheie potrivit dispozi¬ţiilor legale, cu scopul de a...

Încheierea căsătoriei în legislația română

Introducere Codul civil în alin. (2) al art. 259 consacră faptul că „Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o...

Ai nevoie de altceva?