Instituția Reabilitării

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 39 în total
Cuvinte : 13644
Mărime: 59.10KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Cuprins

CAPITOLUL I. ISTORICUL INSTITUŢIEI REABILITĂRII 2

1. Istoricul instituţiei reabilitării 2

2. Istoricul instituţiei reabilitării în România 7

CAPITOLUL II. REABILITAREA JUDECĂTOREASCĂ 10

1. Caracterizarea reabilitării judecătoreşti 10

2. Termenele reabilitării judecatoreşti 11

3. Condiţiile reabilitării judecătoreşti 13

CAPITOLUL III. CEREREA DE REABILITARE 18

1. Titularii cererii de reabilitare 18

2. Conţinutul cererii de reabilitare 18

CAPITOLUL IV. JUDECAREA CERERII DE REABILITARE 22

1. Instanţa competentă 22

2. Masurile premergatoare 23

3. Respingerea cererii de reabilitare 24

4. Solutionarea in fond a cererii de reabilitare 26

CAPITOLUL V. CHESTIUNI COMPLEMENTARE 30

1. Reînnoirea cererii de reabilitare 30

2. Anularea reabilitării 31

CAPITOLUL VI. EFECTELE REABILITARII 34

CAPITOLUL VII. IMPORTANŢA INSTITUŢIEI REABILITĂRII 37

BIBLIOGRAFIE 38

Extras din document

CAPITOLUL I. ISTORICUL INSTITUŢIEI REABILITĂRII

1. Istoricul instituţiei reabilitării

Contrar unor opinii, cum că instituţia reabilitării ar fi existat din cele mai vechi timpuri, opinii ce nu se bazează însă pe dovezi convingătoare, ele constituind doar simple presupuneri, cercetările ulterioare au demonstrat că noţiunea de reabilitare a fost utilizată pentru prima oară în anul 1439 şi că prima definiţie a fost dată astfel: „Reabilitatio fist quando litteris gratiae pristimus habitatio status in habiei restituitur” (reabilitarea să aibă loc atunci când printr-o decizie de graţiere vechea condiţie juridică este restabilită în situaţia anterioară cu efect deplin).

Cert este că prima reglementare amănunţită a reabilitării a fost realizată abia în anul 1670 prin Ordonanţa Criminală a regelui Ludovic al XIV-lea, legiuire în care au fost sintetizate principiile pe care este fundamentată instituţia în cauză, au fost reunite şi completate prevederile din ordonanţele anterioare date de alţi monarhi francezi.

Spre deosebire de Ordonanţa din 1670 în care reabilitarea a fost reglementată în acelaşi titlu cu celelalte forme de acordare a actelor de clemenţă, în Codul penal francez din 1791, reabilitarea a fost reglementată ca instituţie distinctă, fiind concepută ca o consecinţă firească a procesului de readaptare socială a condamnatului, posibilitatea dobândirii ei fiind acordată, în principiu, tuturor condamnaţilor indiferent de clasa socială din care proveneau, de către consiliul comunal sau municipal.

Ulterior, printr-o lege din anul 1885, s-a statuat că reabilitarea se acordă de către instanţa de judecată, după ascultarea concluziilor procurorului şi că poate fi obţinută, în unele cazuri, chiar după prescripţia executării pedepsei, cu condiţia achitării despăgubirilor civile.

În dreptul românesc, prima reglementare a instituţiei reabilitării o găsim în „Procedura condicii criminaliceşti” adoptată în 1850 sub domnitorul Barbu Ştirbei şi intrată în vigoare la 1 ianuarie 1852. Titlu IV denumit „Pentru câteva osebite proceduri”, Capitolul IV intitulat „Pentru restatornicirea osândiţilor” în art.291 - 300 prevedea o reglementare relativ completă a acestei instituţii.

Codul penal din 1936 inspirat, în principal, din Codul de instrucţiune criminală francez şi din Codul penal italian, ca şi din Codul de procedură penală, a prevăzut posibilitatea acordării reabilitării, în principiu, pe cale judecătorească, iar ca efect al suspendării condiţionate a executării pedepsei a reglementat posibilitatea dobândirii reabilitării de drept. Reabilitarea putea fi obţinută atât pentru condamnările în materie criminală, cât şi pentru condamnările în materie corecţională, indiferent că au fost pronunţate de instanţe ordinare sau speciale, ori de instanţe străine (în acest din urmă caz, reabilitarea putea fi obţinută dacă autorităţile române recunoşteau condamnările pronunţate în străinătate).

Codul penal în vigoare, în Capitolul IV din Titlul VII al Părţii generale, consacrat cauzelor care înlătură răspunderea penală sau consecinţele condamnării, reglementează prin art.133-139 instituţia reabilitării sub cele două forme: reabilitarea de drept şi reabilitarea judecătorească. Prin Legea nr.278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, a fost modificat art.134 din Codul penal în vigoare în sensul că poate beneficia de reabilitarea de drept şi persoana juridică dacă în decurs de 3 ani, de la data la care pedeapsa amenzii sau, după caz, pedeapsa complementară a fost executată sau considerată ca executată aceasta nu a mai săvârşit nici o altă infracţiune.

În noul Cod penal, reabilitarea este reglementată sub cele două forme (de drept şi judecătorească) în art.155-157 din Titlul VIII intitulat „Cauzele care înlătură consecinţele condamnării”.

În sclavagism şi feudalism, în afara ispăşirii sancţiunii propriu-zise, condamnatul mai era obligat să suporte o serie de alte consecinţe grave ce decurgeau din pedeapsă.

În fapt, prin efectul acestor urmări ale pedepsei, condamnatul era privat de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti, era lipsit de orice ocrotire din partea societăţii. Ceea ce dădea o şi mai mare gravitate acestor consecinţe ale condamnării, era caracterul lor pepetuu.

Faţă de această stare de lucruri, încă de timpuriu, s-a pus problema găsirii unor modalităţi în vederea înlăturării consecinţelor ce rezultau din condamnare.

Dacă pentru condamnaţii provenind din clasele sociale exlpoatate o atare perspectivă era de la început exclusă, pentru infractorii aparţinând claselor stăpânitoare, situaţia era oarecum diferită. Aceştia, chiar dacă condamnaţi fiind, nu erau cu desăvârşire rupţi de clasa socială din care făceau parte, îşi păstrau legăturile de rudenie, relaţiile cu diversele cercuri ale clasei dominante, iar pentru ei se făceau o serie de intervenţii, se exercitau influenţe şi adesea erau absolviţi fie de executarea pedepsei, fie de consecinţele condamnării .

Se pare că, la început, modalitatea de anulare a pedepsei ori a urmărilor ei, nu a avut vreo consacrare expresă, simplul fapt al revenirii din exil ori încredinţarea unor noi demnităţi făcea să înceteze efectele condamnării. Cu timpul însă s-a statornicit regula ca înlăturarea consecinţelor pedepsei, ca de altfel şi a sancţiunii însăşi, să se facă prin acte de clemenţă .

Preview document

Instituția Reabilitării - Pagina 1
Instituția Reabilitării - Pagina 2
Instituția Reabilitării - Pagina 3
Instituția Reabilitării - Pagina 4
Instituția Reabilitării - Pagina 5
Instituția Reabilitării - Pagina 6
Instituția Reabilitării - Pagina 7
Instituția Reabilitării - Pagina 8
Instituția Reabilitării - Pagina 9
Instituția Reabilitării - Pagina 10
Instituția Reabilitării - Pagina 11
Instituția Reabilitării - Pagina 12
Instituția Reabilitării - Pagina 13
Instituția Reabilitării - Pagina 14
Instituția Reabilitării - Pagina 15
Instituția Reabilitării - Pagina 16
Instituția Reabilitării - Pagina 17
Instituția Reabilitării - Pagina 18
Instituția Reabilitării - Pagina 19
Instituția Reabilitării - Pagina 20
Instituția Reabilitării - Pagina 21
Instituția Reabilitării - Pagina 22
Instituția Reabilitării - Pagina 23
Instituția Reabilitării - Pagina 24
Instituția Reabilitării - Pagina 25
Instituția Reabilitării - Pagina 26
Instituția Reabilitării - Pagina 27
Instituția Reabilitării - Pagina 28
Instituția Reabilitării - Pagina 29
Instituția Reabilitării - Pagina 30
Instituția Reabilitării - Pagina 31
Instituția Reabilitării - Pagina 32
Instituția Reabilitării - Pagina 33
Instituția Reabilitării - Pagina 34
Instituția Reabilitării - Pagina 35
Instituția Reabilitării - Pagina 36
Instituția Reabilitării - Pagina 37
Instituția Reabilitării - Pagina 38
Instituția Reabilitării - Pagina 39

Conținut arhivă zip

  • Institutia Reabilitarii.doc

Alții au mai descărcat și

Tentativa - Formă a Infracțiunii Intenționate

SECTIUNEA I - CONCEPT SI TRASATURI FUNDAMENTALE ALE TENTATIVEI. În evolutia progresiva a procesului infractional, tentativa se încadreaza între...

Analiza formelor tentative de infracțiune

I.Întroducere Natura juridică a etapelor de desfăşurare a infracţiunii intenţionate presu¬pune delimitarea activităţii infracţionale consumate de...

Reabilitarea judecătorească - reglementare

Caracterizare generală Institutia reabilitării este, în Codul Penal caracterizată prin efectele sale. Aceste efecte constituie întradevăr ceea ce...

Reabilitarea judecătorească

Reabilitarea, ca procedură specială penală, oferă posibilitatea, foștilor deținuți sau persoanelor juridice care au fost condamnate la pedeapsa...

Procedura Reabilitării Judecătorești

CAPITOLUL I PROCEDURA REABILITĂRII JUDECĂTOREŞTI 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE În reglementarea instituţiei reabilitării (art. 133-139) reabilitarea...

Infracțiunea de Contrabandă

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE 1.1. Regimul juridic vamal în România Codul Vamal român defineşte regimul juridic vamal, regimul care cuprinde...

Procedura Reabilitării Judecătorești

Introducere Reabilitarea este reglementată de dispoziţiile art.133-139 Cod penal şi este o cauză care înlătură consecinţele condamnării, făcând ca...

Reabilitarea

Complexitatea problemelor pe care le ridică instituţia reabilitării, multitudinea de păreri, controverse care s-au exprimat, soluţiile...

Te-ar putea interesa și

Răspunderea Disciplinară a Polițistului

Introducere După 1989, în România a avut loc instaurarea regimului democratic care a avut ca efect înnoirea radicală a structurilor întregii...

Recidiva. pedeapsa în caz de recidivă

CAPITOLUL I PLURALITATEA DE INFRACŢIUNI. FORME. DELIMITAREA RECIDIVEI DE CELELALTE FORME ALE PLURALITĂŢII DE INFRACŢIUNI Secţiunea I ASPECTE...

Recidiva

1. ASPECTE PRIVIND RECIDIVA Recidiva a jucat un rol important în criminalitate, în mod special în criminalitatea contemporana, în sensul ca...

Recidiva

CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND RECIDIVA Secţiunea I. Aspecte generale ale pluralităţii de infracţiuni Pluralitatea de infracţiuni...

Drepturile și obligațiile funționarilor publici

CAPITOLUL I EVOLUŢIA REGLEMENTĂRII STATUTARE A FUNCŢIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA În ţara noastră, conceptul de statut este folosit pentru prima dată în...

Studiu Privind Regimul Juridic al Funcției și Funcționarului Public

CAPITOLUL 1. FUNCŢIA PUBLICĂ 1.1.1. Noţiune şi evoluţii normative Viaţa socială a determinat întotdeauna multiple probleme ale membrilor...

Organizarea Muncii

INTRODUCERE Prezenta lucrare a urmarit sa întreprinda studiul aspectelor principale ale organizarii si disciplinei muncii, inclusiv a raspunderii...

Reabilitarea judecătorească - reglementare

Caracterizare generală Institutia reabilitării este, în Codul Penal caracterizată prin efectele sale. Aceste efecte constituie întradevăr ceea ce...

Ai nevoie de altceva?