Instituția șefului statului în România între 1938-1948

Proiect
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 85 în total
Cuvinte : 25471
Mărime: 1.69MB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Claudia G.
Materia: drept constitutional.

Cuprins

Abrevieri 3

Capitolul I. Societatea romaneasca in perioada interbelica 4

1. Factori care au influentat evolutia vietii politice (1918 – 1938) 8

Capitolul II. Institutia monarhiei in Romania 9

1. Familia regala a Romaniei 10

Capitolul III. Regele Carol, Hitler si legionarii 12

1. Constitutia din 27 februarie 1938 18

2. Comunicatul Parchetului Militar al Corpului II Armata cu privire la uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu (3 noiembrie1938) 21

3. Decret-lege privitor la depunerea juramantului de catre regele Mihai

(6 septembrie 1940) 25

4. Scrisoarea lui Adolf Hitler catre regele Carol al II-lea (17 iulie 1940) 25

5. Politica dusa de Carol al II-lea in vederea instaurarii regimului

personal (1930-1938) 26

6. Regimul autoritar al lui Carol al II-lea 28

7. Familia si viata personala a unui rege 40

8. *Constitutia din 27 februarie 1938 44

Capitolul IV. Generalul Antonescu, Hitler si „Statul National-Legionar” 46

1. Tineretea si cariera militara a generalului Antonescu 46

2. Contextul intern si international al instaurarii regimului

antonesciano – legionar 47

3. Generalul Ion Antonescu primeste juramantul legionarilor,

la 6 octombrie 1940 49

4. Maresalul Ion Antonescu si Hitler 50

5. Principalele directii ale politicii interne, contradictiile dintre Ion Antonescu

si legionari 51

6. *Liga Apararii National-Crestine 52

7. *Asemanari intre fascismul italian si Garda de Fier 53

8. Garda de Fier 54

9. Ion Antonescu in vizita la Berlin si rebeliunea legionara 54

10. Regimul antonescian 56

11. Procesul si moartea lui Antonescu 57

12. Din scrisoarea generalului Ion Antonescu catre Horia Sima,

la 15 ianuarie 1941 59

13. Legislatia adoptata in perioada ianuarie 1941-august 1944 59

Capitolul V. Regele Mihai I al Romaniei 60

1. Domnia regelui 61

2. Domnia sub comunism 62

3. Abdicarea 63

Capitolul VI. Instaurarea regimului comunist in perioada 1944- 1948 65

1. Instaurarea regimului comunist in Romania 67

2. Impunerea primului guvern de factura comunista in Romania 68

3. Impunerea Partidului Comunist 71

4. Masurile si reformele adoptate in primii ani de comunism in Romania 72

5. Anul 1947 in istoria romanilor 75

6. Reactia presei fata de abdicarea Regelui Mihai 76

7. *Alegerile generale din Romania in 1946 77

8. *Dezvoltarea constitutionala a Romaniei in perioada 1944-1948 79

Anexe 82

Bibliografie 85

Extras din document

INSTITUTIA SEFULUI STATULUI IN ROMANIA INTRE ANII 1938-1948

Societatea romaneasca in perioada interbelica

In perioada interbelica - 1918-1938 - Romania a traversat mai multe etape :

a) 1919 -1922: etapa caracterizata prin resimtirea distrugerilor provocate de Primul Razboi Mondial;

b) 1922 -1928: perioada dezvoltarii relative, cand Romania isi reface potentialul economic, productia industriala si agrara creste treptat si se incheie procesul de unificare in plan politic si economic;

c) 1929 -1933: marea criza economica caracterizata prin inflatie, somaj, pauperizare;

d) 1934-1938: perioada relansarii economice a Romaniei datorita politicii protectioniste si a interventiei statului în economie.

In 1938 Romania a atins punctul maxim al evolutiei sale.

Romania a fost in perioada interbelica o tara mediu dezvoltata, o tara în care ramura de baza era agricultura iar industria era în ascensiune. Societatea romaneasca a fost si acum o societate a contrastelor, existand o mare diferenta intre mediul urban unde locuiau cam 18% din totalul locuitori si cel rural.

Prefacerile, avantul, progresele Romaniei in perioada interbelica s-au datorat desavarsirii statului national Romania Mare, ceea ce a sporit potentialul uman si material.

Realizarea unirii celei mari la 1 decembrie 1918 a facut din Romania una din marile tari ale Europei. Suprafata ei a crescut de la 137.000 km2 la 295.049 km2, fiind a noua tara ca suprafata in Europa. Populatia tarii a ajuns la aproximativ 18 milioane locuitori, din care circa 72% erau romani, iar 28% minoritati: maghiari, germani, evrei, urcrainieni, sarbi, croati, tigani, etc. Minoritatilor li s-au asigurat drepturi egale cu ale populatiei majoritare, drepturi consfiintite prin decretele-lege din 1918, 1919, prin Constitutia din 1923, Legea Invatamantului 1924 si 1928 si prin Legea Electorala 1926. Pentru integrarea si solutionarea problemei minoritatilor nationale, imediat dupa Primul Razboi Mondial în Romania s-a infiintat un subsecretariat de stat pentru minoritati. De asemenea, Romania a acceptat tratatul minoritatilor incheiat la Paris în timpul Conferintei de Pace. In solutionarea problemelor minoritatilor, guvernele Romaniei din perioada interbelica a avut drept model principiile consemnate in acest domeniu de Rezolutia Unirii de la Alba-Iulia, 1918. Minoritatilor li s-a permis o reprezentare parlamentara si dreptul de a-si constitui partide proprii, ca de exemplu: Partidul Maghiar - 1922, Partidul German - 1929,

În perioada interbelica nu se produc modificari esentiale în structura populatiei Romaniei. Taranimea ramane principala clasa sociala (ocupa cam 80% din populatia tarii). In cadrul ei se produce o crestere a categoriei de mijloc, rezultat al reformei agrare din 1921, prin care 1,4 milioane de familii de tarani au fost improprietarite. In urma acestei reforme, prin care au fost expropriate 6 milioane ha pamant, marii proprietari funciari primesc o grea lovitura in plan economic. Burghezia ncepe sa se consolideze ca rezultat al dezvoltatii industriale. Predomina burghezia mica, mijlocie, cea comerciala si industriala.

Consecinta a dezvoltatii industriale este si consolidarea clasei muncitoare romanesti. Muncitorimea se concentreaza in marile zone si orase industriale.

Tot acum se afirma categoria functionarilor si mai ales intelectualitatea, care se angajeaza plenar in evolutia societatii romanesti. Unirea de la 1 decembrie a necesitat masuri legislative, economice si politice de realizare a unificarii depline, a integrarii in noile provincii in statul roman. A existat o perioada de tranzitie, 1918 - 1920, cand organsime special create cum au fost : Sfatul Tarii, Parlamentul si Consilul Dirigent din Transilvania, Comitetele Unirii din Basarabia si Bucovina au asigurat integrarea pasnica a acestor teritorii romanesti in statul national. In 1920, prin decrete lege, aceste organsime regionale de tranzitie au fost desfiintate. In plan economic unificarea s-a realizat prin stampilarea coroanelor si rublelor (1919) si prin Legea Impozitului din 1921 prin care s-a fixat un impozit unic, pentru toti cetatenii, in functie de avere. In acelasi timp s-a introdus legea Bugetului de stat, valabila si pentru teritoriile nou integrate. In plan politic, inca din 1918, s-a introdus in Romania votul universal, egal, direct si secret pentru toti cetatenii de la 21 de ani. Erau exceptati de la dreptul de vot militarii, magistratii si femeile.

Constitutia din 1866 nu mai corespundea noilor realitati romanesti de dupa unire, de aceea, in 1923 la 29 martie s-a adoptat o noua constitutie, care stabilea caracterul unitar, indivizibil si inalienabil al teritoriului romanesc. Prin constitutie sunt garantate drepturile minoriatilor de reprezentare parlamentara si in toate institutiile si organele statului. In acelasi timp constitutia garanta libertatea constiintei si deplina egalitate tuturor confesiunilor. Legea electorala din 1926 introducea principiul primei electorale, partidul care obtinea la alegerile parlamentare cel putin 40% din locurile parlamentului primea o prima electorala care sa-i poate permite sa obtina majoritatea. Aceasta masura a asigurat o stabilitate a guvernelor in perioada interbelica.

Monarhia romana trece insa in deceniul al treilea printr-o criza datorata faptului ca principele mosteniror Carol, datorita vietii sale particulare renunta în 1925 la drepturile sale de urmas la tron. In 1926, la 4 ianuarie, parlamentul voteaza legile prin care Carol este inlaturat de la succesiune. Este desemnat ca succesor, fiul sau Mihai, care, minor fiind a necesitat constituirea unei regente care sa conduca pana la majoratul lui Mihai. Regenta si-a intrat in atributiuni in anul 1927, cand, regele Ferdinand moare. In 8 iunie 1930, principele Carol revine in tara si, cu acordul Guvernului taranist devine rege al Romaniei, prin incalcarea legii din 1926. Carol al II-lea (1930-1940) si-a manifestat dorinta de a instaura un regim personal, de autoritate, toate actiunile, masurile sale din acesta perioada, in urma instaurarii dictaturii personale erau subordonate acestui scop.

Parlamentul a avut atributii sporite fata de perioada anterioara, conferite de constitutia din 1923. Institutia parlamentara era tot puterea legiuitoare, structurat pe 2 camere: deputatii si senatul dar tot regele controla guvernul.

Perioada interbelica romaneasca se caracterizeaza printr-un sistem politic pluripartidist, fata de cea anterioara cand era bipartid. Acum, cel mai puternic partid este PNL , reprezentantul burgheziei, adeptul unei politici de dezvoltare prin efort propriu, a dezvoltarii industriale. PNL, prin fuziunea cu Partidul Unirii din Bucovina a devenit primul partid cu adepti in intreaga Romanie. El s-a aflat la guvernare in perioada 1922-1926 si în perioada 1932-1937 cand a luat masurile politice si economice de desavarsire a unificarii Romaniei si de redresare, relansare economica dupa criza dintre 1922-1933. Forta acestui partid a fost data si de liderii sai I.I.C. Bratianu, Vintila Bratianu, I.G. Duca, Constantin Dinu si Gheorghe Tatarascu.

Preview document

Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 1
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 2
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 3
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 4
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 5
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 6
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 7
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 8
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 9
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 10
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 11
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 12
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 13
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 14
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 15
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 16
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 17
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 18
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 19
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 20
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 21
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 22
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 23
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 24
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 25
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 26
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 27
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 28
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 29
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 30
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 31
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 32
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 33
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 34
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 35
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 36
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 37
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 38
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 39
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 40
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 41
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 42
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 43
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 44
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 45
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 46
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 47
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 48
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 49
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 50
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 51
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 52
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 53
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 54
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 55
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 56
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 57
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 58
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 59
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 60
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 61
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 62
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 63
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 64
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 65
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 66
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 67
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 68
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 69
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 70
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 71
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 72
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 73
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 74
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 75
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 76
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 77
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 78
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 79
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 80
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 81
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 82
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 83
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 84
Instituția șefului statului în România între 1938-1948 - Pagina 85

Conținut arhivă zip

  • Institutia Sefului Statului in Romania intre 1938-1948.doc

Alții au mai descărcat și

Președintele României și rolul său în sistemul administrativ român

INTRODUCERE Demersul fundamental urmat în această lucrare este centrat pe analizarea şi interpretarea unui set de neclarităţi referitoare la...

Instituția Președintelui României

INTRODUCERE Potrivit dreptului public, statul nu poate fi conceput fără un şef, oricât de simbolic ar fi rolul acestuia în unele sisteme politice...

Administrația publică de stat - Guvernul

I. Istoric si drept comparat 1. Sorgintea ministrilor si a Consiliului de ministri Consiliul de Ministri sau Guvernul, ca organ de sine statator,...

Reglementări Constituționale privind Instituția Șefului de Stat în România

CAPITOLUL I SCURT ISTORIC PRIVIND INSTUŢIA ŞEFULUI DE STAT ÎN ROMÂNIA MODERNĂ 1.1 Tradiţii ale instituţiei şefului de stat în Ţările Române în...

Șeful statului

SEFUL STATULUI Consideratii generale Unicitatea puterii presupune crearea organelor puterii de stat, categorie necunoscuta in sistemul...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Istoria statului și a dreptului românesc

CAPITOLUL I Statul ºi dreptul geto-dac (sec. I î. Hr. – sec. I d. Hr.) 1.1.Formarea societãþii umane în spaþiul carpato-danubiano-pontic; aspecte...

Ai nevoie de altceva?