Institutiile Politice - Obiect de Studiu al Dreptului Constitutional

Imagine preview
(6/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Institutiile Politice - Obiect de Studiu al Dreptului Constitutional.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 40 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ana Maria Bercu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

1.Intitutii politice obiect al studiului constitutional
1.ce sunt institutiile politice?
2.Inastitutiile politice obiect al dreptului constitutional
2.Statul- Institutie findamentala a sistemului politic
1. Teorii privind aparitia si definirea statului
2. Componentele statului: populatie, teritoriu, organizare politica
3. Tipuri de state: democratice, dictatoriale
4.Forma de stat
5. Statul de drept
3.Institutia politica executive- Guvernul
1. Tipuri de guverne contemporane
2. Formarea guvernului
3. Functiile guvernului
4. Relatia dintre guvern si parlament
4.Institutia ploitica executiva-Parlamentul
1. Constituirea parlamentului
2. Structura constitutiva a parlamentului
3. Mecanismul de functionare a parlamentului
4. Functiile parlamentului
5. Relatiile dintre parlament si guvern
6.Parlamentul in Romania
5.Institutia Sefului Statului
1.Desemnarea, alegerea sefului statului
2. Atributele si prerogativele sefului statului
3.Responsabilitatea sefului statului
4. Durata mandatului sefului statului

Extras din document

INSTUTIIILE POLITICE  OBIECT AL DREPTULUI CONSTITUTIONAL

1.Ce sunt institutiile politice?

Institutiile sunt forme organizatorice create de oamenii in vederea realizarii unor interese, atingerii unor scopuri. Ele sunt modelele de relatii sociale, relative stabile si permanente In legatura cu definirea institutiilor politice s-au purtat si se poarta inca discutii.Oprindu-se doar asupra unei opinii, cea a cunoscutului politolog si jurist francez M. Duverger, trebuie sa aratam ca aceasta a sustinut ca notiunea generala de institutie se defineste prin doua elemente: un element structural si unul de credinta.Instititiile sunt modele de raporturi umane, asupra carora se calcheaza relatii concrete, care dobindesc in aceasta stabilitatea, durabilitatea si coeziunea.Ele se disting astfel de relatiile inchegate in afara de orice model institutional, care sunt ocazionale, efemere, instabile.

Deci, retinem ca un element fundamental al institutiilor faptul ca ele sunt modele ale relatiei sociale stabile, relative permanente.

Dar institutiile sunt create de oameni si ele servesc atit celor care le-au creat cit si generatiilor viitoare.Fiind instituite de oameni in mod constient si voit, ele nu pot fi private in afara scopului pentru care au fost create.Crearea institutiei nu constituie un scop in sine, ci ea serveste anumitor interese social-economice, ideologice, stintifice, etc.Varietatea acestor scopuri determina varietatea institutiilor acestea deosebinduse nu numai dupa scopul urmarit prin infiintarea lor, dar si dupa alte criterii, cum ar fi etapa istorica in care apar si fiinteaza, tara in care functioneaza, traditiile existente aici, etc.

Dupa cum spuneam mai inainte, M.Duverger defineste institutiile ca model structural, dar si ca ansamblul de reprezentari collective, mai mult sau mai putin varolizate.El sustine ca institutiile nu pot fi definite numai prin elemental lor material, ci si prin prisma legaturii indisolubile dintre acesta si elemenul de credinta.Fara a minimaliza rolul reprezentarilor collective, a factorilor de natura psihologica, credem ca in definitia ce o da institutiei trebuie sa prevaleze elemenul material.Am putea retine, astfel, ca institutiile sunt structuri, modele de relatii sociale, relatii ce se stabilizeaza, persistind in decursul uneia sau mai multor perioade istorice, ca aceste modele se organizeaza de cele mai multe ori, pe baza unor reguli scrise si ca prin crearea lor se urmareste realizarea unor scopuri precise.

In literetura de specialtitate din tara noastra institutiile sunt considerate ca un nivel al structurilor organizationale, alaturi de organizatii ( alt nivel).Structurile organizxationale, preciza Ion Tudosescu, sunt create de oamnei, de diferite clase si grupuri sociale pentru a le obiectiva efficient interesele, pentru a le reglementa raporturile dintre ei potrivit normelor de convetuire sociala si de actiune care exprima acest interes. Se poate spune, insa, ca formele organizationale (structurile organizationale, cum le denumesc unii autori) sunt constituite atit penntru a reglemente raporturile dintre oameni, cit si pentru a le dirija, a le coordona activitatile, relatiile, in mare masura coordonarea realizindu-se prin reglementare.In aseasta lumina le-am putea defini ca forme de organizare create de oameni (de diferite categorii sociale sau grupuri umane), in conformitate cu normele de convetuire sociala , pt a le coordona, dirija si reglementa raporturile dinre ei sau dintre structura astfel create si ceilalti membrii ai societatii (celelalte grupuri sociale) in vederea realizarii unor interese si trebuinte complexe (interese care sunt filtrate rational si motivate tehnologic, psihologic si axiologic). Spre deosebire de alte organizatii, institutiile sociale sunt forme organizationale cu character formal, adica functioneaza in temeiul unor sisteme de norme, de cele mai multe ori juritice, instituite spontan (si transmise prin traditie ) sau elaborate deliberat. Ele sunt constituite in mod constient fiind, in acelasi timp, determinate de necesitati preponderant de natura obiectiva.

Institutiile politice, spre deosebire de cele cu caracter cultural, religios, etc., sunt create in scopuri ce au legatura cu instituirea sau exercitarea puterii de stat, cu participarea la putere, la conducerea societatii. Astfel, sunt institutii politice: parlamentul, guvernul, partidele politice, etc.dar nu toate aceste institutii sunt si etatice. Stiinta dreptului constitutional are ca obiect, in primul rand, acele structuri politice ce sunt reglementate de norme de drept si sunt investite cu autoritate ce tine de domeniul public. Dar preocuparile ei se extend si asupra unor institutii neetatice, cum sunt partidele politice, pentru ca acestea au o legatura, directa sau indirecta, cu exercitarea puterii de stat: ori participa la guvernare, ori, daca nu participa la guvernare, isi concentreaza eforturile in directia cuceririi puterii, a exercitarii puterii de stat.

In literature de specialitate sa precizat ca institutiile politice cuprind reguli de drept constitutional pentru ca, in fond, preceptele dreptului constitutional supravietuiesc autorilor lor, capata, odata ce au fost stabilite de oameni, un fel de experienta autonoma si devin lucruri, cu titlul de incadrare a vietii politice. In legatura cu aceasta afirmatie, precum si in legatura cu asertiunea potrivit careia institutiile politice sunt in acelasi timp organe etatice si reguli care le reglemnteaza, cateva precizari se impun:

1. in limbajul current si in limbajul unor ramuri a stiintelor sociale, notiunea de institutie este folosita, in sensul definit de noi, ca o forma organizationala, create de oameni potrivit unor reguli sociale, pentru atingerea unor scopuri.

2. dar, in acelasi timp, in limbajul juridic notiunea de institutie este utilizata in sensul de ansamblu de norme care reglementeaza un grup unitary de relatii sociale. Raportul dintre aceste doua acceptiuni merg pana acolo, incat uneori ele se apropie pana la &coincidenta. Astfel, de exemplu, Parlamentul este o organizatie dar este, in acelasi timp, si un grup de norme.

3. cand se spune ca institutiile politice sunt mai largi decat dreptul constitutional pentru ca ele tin de realitate ingloband aspecte sociologice, filozofice sau psihologice care se situeaza dincolo de drept darn u pot fi ignorate, se are in vedere, doua aspecte: a) necesitatea cunoasterii acestora atat din punct de vedere al reglementarilor juridice cat si din punct de vedere al functionarii lor in practica si b) faptul ca stiinta dreptului constitutional este o stiinta normativa, adica una care are ca obiect principal normele ce reglementeaza relatii sociale din

Fisiere in arhiva (1):

  • Institutiile Politice - Obiect de Studiu al Dreptului Constitutional.doc