Cuprins
- CUPRINS
- SCURT ISTORIC
- CAPITOLUL 1. CADRUL JURIDIC
- 1.Infractiunea de prostitutie.
- 1.1. Aspecte generale.
- 1.2. Structura si continutul juridic al infractiunii.
- 1.3. Forme, modalitati, sanctiuni.
- 2.Infractiunea de proxenetism.
- 2.1. Aspecte generale.
- 2.2. Structura si continutul juridic al infractiunii.
- 2.3. Forme, modalitati, sanctiuni.
- 3.Pericolul social generat de infractiunile de prostitutie si proxenetism.
- CAPITOLUL 2. MODURILE DE OPERARE FOLOSITE ÎN CAZURILE DE PROSTITUTIE SI PROXENETISM
- 1.Evolutia fenomenului de prostitutie.
- 2.Principalele activitati folosite de prostituate si proxeneti la savârsirea infractiunilor de prostitutie si proxenetism.
- 2.1. Harta erotica a Romaniei-piete de sex si locuri de acostare.
- 2.2. Locurile de practicare a prostitutiei.
- 2.3. Limbajul folosit de prostituate si proxeneti.
- 2.4. Structuri specilizate în combaterea traficului cu fiinte umane.
- 3.Cauzele, conditiile, împrejurarile care genereaza ori favorizeaza savârsirea de infractiuni.
- 3.1. Potentialul de victima.
- 3.2. Recrutarea victimelor.
- CAPITOLUL 3. METODOLOGIA SOLUTIONARII CAZURILOR DE
- PROSTITUTIE SI PROXENETISM
- 1.Organe competente si modul de sesizare al acestora.
- 1.1. Activitati specifice întreprinse de Politie pentru prevenirea si combaterea prostitutiei si proxenetismului.
- 1.2. Metode si mijloace folosite de Politie pentru descoperirea si probarea infractiunilor de prostitutie si proxenetism.
- 1.3. Probele pe care trebuie sa le dovedeasca cercetarea în cazul infractiunilor de prostitutie si proxenetism.
- 1.4. Activitati ce se întreprind pentru administrarea probelor.
- 2.Metodologie privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice pentru prevenirea si descoperirea traficului international cu fiinte umane.
- 2.1. Regimul juridic.
- 2.2. Situatia operativa.
- 2.3. Cauze si conditii favorizante.
- 2.4. Organizarea liniei de munca. Trafic international cu fiinte umane.
- 2.5. Metode de comitere a infractiunilor.
- 2.6. Masuri de prevenire si combatere a fenomenului.
- 2.7. Organizarea activitatilor informativ-operative si sarcinile care revin Politiei pentru descoperirea si probarea infractiunilor.
- CAPITOLUL 4. PROSTITUTIA SI PROXENETISMUL ÎN LEGISLATIA MONDIALA
- 1.Reglementarea prostitutiei feminine si celei juvenile în perioada contemporana.
- 2.Legislatia în Franta.
- 3.Legislatia în Anglia.
- 4.Cooperarea internationala în domeniu.
- ANEXA
- SPETA
- BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
SCURT ISTORIC
Prostitutia este considerata a fi cea mai veche “meserie din lume”.
De multe ori fiind considerata un subiect tabu, prostitutia a fost practicata cu sau fara aprobarea autoritatilor statului. Fiecare epoca, prin care societatea civila a trecut, a avut prostituatele sale celebre. De-a lungul timpului, cauzele si caracteristicile prostitutiei s-au schimbat, în functie de gradul de dezvoltare a societatii civile.
Prima faza de prostitutie organizata cunoscuta în istorie a fost acea prostitutie de templu care era practicata chiar în locurile de rugaciune, ca o jertfa adusa zeitatilor. Multi contemporani considera asocierea între sexualitate si religie o blasfemie dar aceasta asociere a fost componenta fireasca a vechilor credinte religioase.
O alta forma de prostitutie consemnata în istorie a fost “prostitutia ospitaliera”care consta în oferirea, o data cu gazduirea plina de ospitalitate, acordata strainilor sau pelerinilor, a trupului sotiei sau al fiicei, practica extrem de raspândita la unele popoare arhaice si ulterior la eschimosi.
În fine, se mai poate mentiona asa-numita prostitutie cu caracter politic care este amintita, poate pentru prima data, în celebra legenda a lui Samson si Dalila. Se poate spune ca, într-un fel, Dalila este o antecesoare a trupului de spioana care-si vinde farmecele în vederea obtinerii unor secrete, tip ilustrat mai tarziu de Mata-Hari.
Miturile sau marturiile istorice demonstreaza ca la vechile popoare, prostitutia nu era numai tolerata, ci chiar încurajata în diverse scopuri.
În România, prostitutia este cunoscuta de multa vreme, desi ca urmare a influentei orientale, în vechile zone ale hotarelor romanesti, femeia avea, cu putine exceptii, o lipsa totala de libertate, fiind supusa complet dominatiei exercitate de parinte ori de sot.
În pofida acestei atitudini traditionale fata de femeie, în Evul Mediu, prostitutia era raspândita în Moldova cât si în Tara-Româneasca, asa cum consemneaza diferitele marturii ale unor calatori straini si vechile cronici. Paul de Aleppo, de exemplu, relata ca în Moldova, femeilor cu moravuri usoare li se va taia nasul, erau puse la stâlpul infamiei si adeseori înecate.
În vremea lui Voda Caragea, la Bucuresti, numarul de prostituate numite”Kiranale” si “tolanite” era atât de mare încat i s-a sugerat domnitorului sa impuna taxe speciale pe “comertul” practicat de ele, ceea ce i-a adus venituri importante.
“Cartea româneasca de invatatura” defineste proxenetul si modurile de pedepsire. Astfel, în Glava 28 aflam ca:
1-Hotru se cheama acela ce are mueri la casa lui de le tine pentru dobanda lui, carele-si dau trupurile de le spurca barbatii cei rai si fara omenire pentru putina peerdzatoare de suflet dobânda.
2-Hotru se cheama nu numai acela ce îndeamna muerile spre zburdaciune si spre pofta rea ci si acela ce le amageste cu alte mestesuguri de le îndeamna spre curvie, cumu s-ar dzice îmbla negutorind pre la casele muerilor, de le da tot mai ieftin de cumu-i pretul si altele si daruieste, pana apuca de le afla firea si de-aceiia le scoate den minte de le supune supt voia, aceasta face tot pentru dobanda lui.
3-Hotru se cheama si acela ce îndeamna si amageste pe vreun cucon de-l spurca cineva si face sodomie, dând mâzda unui cetos al lui sau vreunui slujnic.
4-Acela ce-s va zalagî casa pentru ca sa faca acolo pracurvie si mestecare de sânge si alte feluri de curvii si de lucruri scârnave cum sa cade, acesta sa se cearte in toate felurile.
5-Orice barbat va hotarî pre muerea sa, sa-i sa faca moarte. O data cu raspândirea prostitutiei, au capatat o larga raspândire si “bolile lumesti” din care sifilisul a avut efecte devastatoare.
Prostitutia de tip institutionalizat, sub forma caselor de toleranta a cunoscut o mare înflorire, mai ales în perioada interbelica,”emblema”ei reprezentând-o celebra”Cruce de Piatra”, fostul cartier bucurestean al prostituatelor situat în jurul strazilor Cantemir (din Dudesti, nu departe de Vitan, la capatul strazii Nerva Traian). Bineînteles, se poate face o analogie cu Rue Saint-Denis, situata în cartierul halelor vechi ale Parisului din arondismentul unu nu departe de Centru Pompidou si de Forumul Halelor. Diferenta dintre Crucea de Piatra si Saint-Denis consta în faptul ca prostituatele pariziene îsi duc clientii la hotel, pe când cele de la noi profesau fie pe cont propriu, fie in casele de toleranta, organizate pe principiul faimoaselor ”Eros Center” din Germania de azi. Adica fetele beneficiaza de regimul de pensiune completa, fiind platite procentual, conform întelegerii prealabile. Pâna in anul 1948, când prostitutia a fost oficial interzisa în România, ”peripateticienele” bucurestene profesau în virtutea unei asa-zise “carti de munca”, se prezentau la controlul medical, semna, consemnând data vizitei, controlul fiind obligatoriu. Daca Brigada de Moravuri nu gasea stampila ultimei vizite medicale pe “condicuta”, titulara era amendata si radiata temporar de pe rolul corporatiei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Investigarea Cazurilor de Trafic cu Fiinte Umane.doc