Legătura criminalisticii cu alte științe

Criminalistica este o stiinta judiciara,cu caracter autonom unitar,care insumeaz un ansamblu de cunostinte despre metodele,mijloacele,tehnicile si procedeele tactice destinate descoperirii,cercetarii faptelor antisociale,identificarea persoanelor implicate in savarsirea lor,precum si prevenirea pregatirii si desfasurarii unor asemenea fapte.

Criminalisticii ii sunt specifice anumite metode de cunoastere,unele dintre ele specifice altor stiinte , dar aplicate in mod particular , potrivit obiectivului sau.

Legatura criminalisticii cu alte stiinte se realizeaza prin 2 tipuri de conexiuni:

1.Conexiuni judiciarea :

- Legatura cu medicina legala

- Legatura cu chimia

- Legatura cu fizica

- Legatura cu psihologia

- Legatura cu criminologia

- Legatura cu stiintele naturii

2. Conexiuni juridice:

- Legatura cu dreptul penal

- Legatura cu dreptul procesual penal

Legatura cu medicina legala este cea mai puternica legatura pe care o are criminalistica cu un alt domeniu ,deoarece criminalistica reprezinta o ramura desprinsa din ea in urma cu aproximativ 100 de ani in urma.La inceput medicul legist facea totul,politistilor revenindu-le un numar restrans de sarcini.Cu timpul politia stiintifica s-a dezvoltat foarte mult luand nastere o noua stiinta.Mai exista deasemeni o legatura stransa deoarece unele fapte nu se pot cerceta fara aportul meicului legist.

Legatura cu chimia

Criminalistica foloseste cuceririle chimiei in domenii cum sunt:

-cercetarea falsului in acte (cand trebuie sa cunoastem reteta de fabricatie a hartiei si cernelurilor pentru a deosebi intre ce este original sau autentic si fals)

-ofera mijloace necesare pentru descoperirea, relevarea, fixarea si cercetarea urmelor,precum anumite date referitoare la substante toxice,stupefiante,falsuri alimentare,medicamente si alte substante de natura organica sau anorganica necesare dovedirii si descoperirii activitatii infractionale.

-stabiliarea naturii toxicului in sinucidere/crima.

Legatura cu fizica consta in faptul ca a preluat mai multe metode si mijloace tehnice specifice specifice fizicii in munca de criminalistica, de tehnica criminalistica in principal, de la lupa de mana,pana la cele mai complicate aparate optice existente la acest moment.

Revelarea prin metode fizice consta în pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatie foarte fina pe obiectul ori suprafetele purtatoare de urme, de aici si denumirea de prafuire (pudrare). Revelarea urmelor papilare pe suprafete multicolore se realizeaza cu substante fluorescente, activate sub acţiunea radiatiilor ultraviolete. Un procedeu modern de revelare a urmelor latente, îndeosebi a celor dispuse pe hartie, consta in metalizarea intr-o camera cu vid. Procedeul presupune evaporarea, spre exemplu, a unui amestec de aur-cadmiu sau amestec de zinc, antimoniu si cupru, vaporii aderand selectiv la urmele crestelor si santurilor papilare. O metoda utilizata atat la revelarea urmelor de maini, cat si la revelarea urmelor de buze, de manuşi, a urmelor de încaltăminte pe materiale textile sau plastice, are la baza un dispozitiv cu camp electric de frecventă medie.

DOMENIILE DE FOLOSIRE A RADIAŢIILOR INFRAROŞII ÎN CRIMINALISTICĂ

Radiaţiile infraroşii îşi găsesc o utilizare frecventă în multe direcţii ale investigaţiilor criminalistice cum sunt, de exemplu:

a) Cercetarea tehnica a inscrisurilor, indeosebi a celor falsificate prin inlaturarea sau acoperirea textului, precum si in cercetarea cernelurilor ori trasaturilor de creion folosite la falsul prin adaugare de text sau prin copiere. Tot în aceasta categorie intra si refacerea sau reconstituirea textului de pe inscrisurile arse, degradate prin trecerea timpului.

b) Cercetarea unor valori sau opere de arta destinată stabilirii autenticitatii unor picturi ori a timbrelor de valoare.

c) Descoperirea urmelor suplimentare ale tragerilor cu armele de foc, cum ar fi inelele de frecare, de metalizare, tatuajul, inelul de afumare, ultimele doua deosebit de pretioase pentru stabilirea distantei de tragere.

Examinarea roentgenografica sau roentgenoscopică interiorului corpului uman ori a interiorului unor obiecte (valize, genti, obiecte de mobilier divers) in scop operativ, cum ar fi, de exemplu, efectuarea de perchezitii sau de controale la punctele de trecere a frontierei, depistarea urmelor suplimentare ale tragerilor cu armele de foc, ale unor arme metalice, chiar si ale urmelor de maini, în scopul revelării lor de pe pielea umana, inclusiv examinarea unor opere de arta. E de mentionat faptul ca metodele prezentate sunt aplicate de expertii criminalisti, muti dintre ei avand o pregatire adecvata în fizica.