Luarea de Mită

Proiect
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 23 în total
Cuvinte : 13638
Mărime: 91.79KB (arhivat)
Cost: 7 puncte

Cuprins

I. Considerații generale privind infracțiunile de corupție 3

I. 1. Corupția fenomen social și juridic 3

I. 2. Noțiunea de corupție în dreptul penal roman și pe plan

Internațional. Scurt istoric al infracțiunilor de corupție 4

I. 3. Conceptul de corupție în legislația penală românaă 6

II. Infracțiunea de luare de mită 7

II. 1. Conținutul legal al infracțiunii (art. 254 C. pen) 7

II. 2. Condiții preexistente 7

II. 3. Obiectul infracțiunii 8

II. 3. 1. Obiectul juridic special 8

II. 3. 2. Obiectul general 9

II. 4. Subiecții infracțiunii 9

II. 4. 1. Subiectul activ 9

II. 4. 2. Subiectul pasiv 12

II. 4. 3. Participația penală 12

II. 5. Latura obiectiva 13

II. 5. 1. Elementul material 13

II. 5. 2. Urmarea socialmente periculoasă 17

II. 5. 3. Legătura de cauzalitate 18

II. 6. Latura subiectivă 18

II. 7. Forme, modalități, sancțiuni 18

II. 7.1. Forme 18

II. 7. 2. Modalități 19

II. 7. 3. Sancțiuni 19

III. Elemente de drept comparat 20

IV Necesitatea aparării societății împotriva corupției 22

BIBLIOGRAFIE 23

Extras din document

I. Considerații generale privind infracțiunile de corupție

I. 1. Corupția fenomen social și juridic

Omul, ființa socială, prin esența și definiția sa nu trăieste izolat, singur, ci într-o permanentă și neînlăturat conviețuire cu semenii săi, de acțiune comună pentru existența, pentru supraviețuirea și evoluția lui, pentru ameliorarea mediului natural și perfecționarea celui social. El este purtătorul personalității, iar aceasta se relevă ca o însușire pe care tinde s-o dobândească, s-o exprime într-o modalitate cât mai deplină.

La rândul ei, societatea își are asigurată și poate realiza dezvoltarea sa complexă numai prin valorificarea deplină a aptitudinilor membrilor săi, a personalității acestora. Societatea este pentru fiecare individ, pentru fiecare membru al său, cadrul care asigură existentă și dezvoltarea acestuia, prin aceea ca fiecare are un statut al său în care se insumeaza totalitatea drepturilor și obligațiilor pe care societatea le acordă sau le pretinde de la fiecare

În cadrul vieții de relație, a vieții sociale, conduită (acțiunea) fiecăruia este apreciată, evaluată de ceilalți membrii ai societății și considerată „convenabilă” ori „neconvenabilă”, pentru ei sau grupul social construit după cum ea se armonizează sau vine în conflict cu acestea

Corupția face indiscutabil parte dintre acele acțiuni ale omului care sunt neconvenabile pentru societate, pentru ceilalți membrii ai acesteia.

Ea este un fenomen social fiindcă este condiționată în apariția și existența ei, de viața de relație, de viață socială și de normele de conduită statornicite în cadrul societății.

Forțele naturale care au trezit și sădit în om imperativul sociabilității, au avut darul și puterea de a inspira și determina acestuia spiritul de ordine facându-l să înțeleagă că în cadrul grupului social, interesele și acțiunile fiecăruia trebuie să se armonizeze cu acelea ale celorlalți, ca acțiunilor neconvenabile trebuie să le răspundă reacții convenabile, ca existență comună, conviețuirea oamenilor în societate nu este posibilă fără ordonare căreia trebuie să i se conformeze fiecare în parte și toți laolaltă

Corupția este un fenomen social prin condițiile de existență și totodata unul antisocial prin consecințele sale.

Odata cu încriminarea ei, corupția a devenit și un fenomen juridic.

Ca urmare a încriminării sale, corupția trece limitele faptului exclusiv social devenind și un fapt juridic, generator de consecințe juridice, de răspundere penală.

Corupția este un fenomen juridic, fapt pentru care ea este și rămâne un fenomen social, ea având loc în societate și producând urmări periculoase, dăunătoare pentru aceasta. Daca nu ar exista corupția în realitatea socială, nu ar produce urmări antisociale periculoase, ea nu ar fi încriminată, nu ar fi devenit fapt juridic.

Așadar, corupția devine un fapt juridic, reglementat prin norme de drept penal, fiindcă în prealabil ea este un fapt social, o realitate socială care nu poate fi și nici nu trebuie ignorată și care creează urmări periculoase pentru ordinea socială.

I. 2. Noțiunea de corupție în dreptul penal român și pe plan internațional. Scurt istoric al infracțiunilor de corupție

În accepțiunea generală corupția este o manifestare, o abatere de la moralitate, de la datorie, care exprimă o gravă degradare, descompunere morală, venalitate

Corupția, ca fenomen social, a atras atenția spre studiul ei, înca din antichitate.

Conform Dicționarului limbii române cuvântul “corupție” derivă din latinescul “coruptio-onis” și înseamnă stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie În materia dreptului penal, termenul caracterizează o anumită comportare a funcționarului care își comercializează, își vinde atributele funcției și încrederea acordată de societate, primind în schimb bani ori alte foloase. Reprezintă un pericol social pentru societate prin vătămarea sau punerea în pericol a desfășurării activității statului ți a tuturor sectoarelor vietii sociale

Ea a existat din cele mai vechi timpuri, din antichitate însoțind nefast societatea umană, organizată statal de la începuturile ei, de-a lungul existenței și evoluției milenare a acesteia, până în zilele noastre.

Istoric – de la inceputul moral și apoi juridic – s-a reacționat firesc împotriva corupției.

Protecția juridică împotriva corupției s-a impus nu numai datorită sentimentului firesc de ostilitate, ci mai ales din nevoia pe care societatea organizată și-o datorează și o datorează membrilor săi, de apărare împotriva descompunerii morale grave, a degradării, a venalitații celor învestiți cu exercițiul puterii sau al unei funcțiuni.

Despre corupție, la evreii antici, amintește Vechiul Testament – Cartea regilor cap. 8-3, când referindu-se la fiii lui Samuel, desemnați de el judecători, afirma că: „Fiii lui nu umblau pe căile sale, ci se abăteau la lacomie, luau daruri și judecau strâmb”

În legislațiile antice, cele mai vechi cunoscute, corupția a fost aspru pedepsită, în special atunci când era săvârșită de judecător.

Frecventa îngrijorătoare a mitei în Grecia antică l-a determinat pe Platon să propună pedeapsa cu moartea pentru funcționarii care primeau daruri pentru a-și face datoria El spunea: "Nu trebuie să primești daruri nici pentru lucrurile bune, nici pentru lucrurile cele rele".

Erau aspru pedepsiți magistrații care judecau strâmb în schimbul banilor primiți. De la Herodot aflăm că regele persan Cambyse II (Cambyses II 530 - 522 i.e.n. din dinastia Ahemenizilor, fiul lui Cirus II) a poruncit uciderea unui judecător vinovat de corupție, regele tapisandu-si scaunul cu pielea acestuia. Darius, tot un rege persan, condamnă la moarte, prin crucificare, toți judecătorii corupți. Cicero, mare gânditor al antichitătii consideră că magistratul care se lasă corupt săvârșește o crimă dintre cele mai grave.

Legile mozaice dispuneau pedepsirea prin biciuire a judecătorilor corupți, iar legile indiene îi pedepseau pe judecătorii în drept penal vinovați de corupție cu confiscarea bunurilor. La Roma: "simplul soldat primește o soldă dar nu și ofițerul; meșteșugarul și scribul sunt plătiți, dar nu și administratorul afacerilor și avocatul; în sfârșit și mai ales, adunarea municipală și magistrații acordă în mod gratuit serviciile lor" Din acest text deducem că nu era permis să se accepte compensații pentru îndeplinirea unora din cele mai importante îndatoriri civice. În timp fenomenul corupției a luat amploare, permițându-se magistraților să primească daruri, fără însă să depășească o anumită sumă în cursul unui an. În Rusia, pe vremea țarilor, se practica mituirea funcționarilor, inclusiv la nivelul demnitarilor de stat. S-a întipărit în istorie celebrul răspuns al unui înalt demnitar atunci când pentru aprobare i s-au oferit 3000 de ruble, spunându-i-se cu tot respectul că nu va afla nimeni. Răspunsul a fost: "dă-mi 5000 și spune-i cui vrei". Un alt exemplu ăn istorie este omul politic de la începutul secolului trecut, prințul Talleyrand, care a strâns o avere considerabilă din "atențiile" primite drept mită pentru diverse servicii făcute celor care apelau la el

Bibliografie

Horia Diaconescu, Infracțiunile de corupție și cele asimilate sau în

legatură cu acestea, Ed. All Beck, București, 2004

Tudorel Toader, Drept penal. Partea specială. Culegere de

probleme din practica judiciară pentru uzul studenților, Ed. All

Beck, București, 2003

Vasile Dobrinoiu și colaboratorii, Drept penal. Partea specială.

Vol. II, Ed. Lumina Lex, București, 2004

Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, Drept penal. Partea

specială, Ed. All Beck, București, 2002

Vintila Dongoroz, Drpt penal, ed. 1939, reeditată de Asociația

română de Stiințe penale, București, 2000

Theodor Mrejeru, Dumitru Petre Andreiu Florescu, Dan Safta,

Marieta Safta, Infracțiunile de corupție. Aspecte teoretice și

practice, Ed. All Beck, București, 2000

Gheorghe Nistoreanu și colaboratorii, Drept penal – parte specială, Ed. Europa Nova, București 1997

Vasile Dobrinoiu, Corupția în dreptul penal român, Ed. Atlas Lex

București, 1995

REVISTA DE DREPT PENAL

ANUL II, NR. 3, București 1995

ANUL III, NR. 4, București 1996

REVISTA DREPTUL

ANUL IV, NR. 4, București 1993

ANUL VIII, NR. 6, București 1997

Preview document

Luarea de Mită - Pagina 1
Luarea de Mită - Pagina 2
Luarea de Mită - Pagina 3
Luarea de Mită - Pagina 4
Luarea de Mită - Pagina 5
Luarea de Mită - Pagina 6
Luarea de Mită - Pagina 7
Luarea de Mită - Pagina 8
Luarea de Mită - Pagina 9
Luarea de Mită - Pagina 10
Luarea de Mită - Pagina 11
Luarea de Mită - Pagina 12
Luarea de Mită - Pagina 13
Luarea de Mită - Pagina 14
Luarea de Mită - Pagina 15
Luarea de Mită - Pagina 16
Luarea de Mită - Pagina 17
Luarea de Mită - Pagina 18
Luarea de Mită - Pagina 19
Luarea de Mită - Pagina 20
Luarea de Mită - Pagina 21
Luarea de Mită - Pagina 22
Luarea de Mită - Pagina 23

Conținut arhivă zip

  • Luarea de Mita.docx

Alții au mai descărcat și

Investigarea Infracțiunilor de Corupție

Introducere Fara a exagera, putem afirma ca, departe fi eradicat, fenomenul coruptiei si-a facut aparitia odata cu primele forme de organizare...

Darea de Mită

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND FENOMENUL GENERAL AL CORUPŢIEI Secţiunea 1: Conceptul de corupţie şi necesitatea incriminării corupţiei...

Luarea de Mită

Capitolul I Infracţiunile de corupţie 1. Scurt istoric al infracţiui de corupţie Evoluţia fenomenului se află în strânsă concesiune cu dinamica...

Metodologia Investigării Infracțiunilor de Corupție

CONSIDERAŢII GENERALE Secţiunea I Explicaţii preliminare Cuvântul corupţie vine de la termenul latin „CORUPTIO”, caracterizând o anumită...

Titlu de Creanta Fiscal - Titlu Executoriu

Impozitele, taxele, contributiile, amenzile, penalitatile si alte sume care alimenteaza fondurile publice se colecteaza ca venit la bugetele...

Infracțiunea de Luare de Mită

I.INTRODUCERE Coruptia-fenomen juridic si sociologic Ce subiect poate fi mai tentant,mai interesant si totodata,mai controversat,decât...

Acțiunea Civilă în Procesul Penal

1. Consideraţii generale Aceasta lucrare îşi propune să analizeze modul de apărare a drepturilor patrimoniale ale persoanelor şi prezintă...

Aplicarea Legii Penale în Spațiu

CAPITOLUL I Consideraţii generale privind aplicarea legii penale în spaţiu 1.1. Consideraţii generale Eficienţa legii penale în apărarea...

Te-ar putea interesa și

Aspecte Interdisciplinare Privind Criminalitatea în Domeniul Corupției

INTRODUCERE Coruptia in Romania este evaluata ca fiind foarte mare de catre diverse studii (Transparency International, PricewaterhouseCoopers,...

Asemănări și Deosebiri între Infracțiunile de Luare de Mită și de Primire de Foloase Necuvenite

CAPITOLUL I. Fenomenul corupţiei şi necesitatea prevenirii şi combaterii acestuia Secţiunea I. Consideraţii introductive 1.Apariţia şi evoluţia...

Luarea de Mită

Capitolul I Infracţiunile de corupţie 1. Scurt istoric al infracţiui de corupţie Evoluţia fenomenului se află în strânsă concesiune cu dinamica...

Darea și Luarea de Mită

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE PRIVIND INFRACŢIUNILE DE CORUPŢIE I.1 Noţiunea de corupţie şi factori determinanţi ai infracţiunii de corupţie...

Luarea și darea de mită - Infracțiuni de corupție săvîrșite în domeniul afacerilor

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate În condițiile în care Republica Moldova ține o poziție solidară față de cursul strategic spre...

Metodologia Investigării Infracțiunilor de Corupție

CONSIDERAŢII GENERALE Secţiunea I Explicaţii preliminare Cuvântul corupţie vine de la termenul latin „CORUPTIO”, caracterizând o anumită...

Infracțiunea de Luare de Mită

I.INTRODUCERE Coruptia-fenomen juridic si sociologic Ce subiect poate fi mai tentant,mai interesant si totodata,mai controversat,decât...

Asemanari și Deosebiri intre Infracțiunea de Primire de Foloase Necuvenite și Luarea de Mita și Ultraj

1. Conceptul legal şi caracterizare Primirea de foloase necuvenite în Codul Penal este incriminată într-o variantă simplă sau tip. Această...

Ai nevoie de altceva?