Extras din proiect
Sumar :
Prevenirea și combaterea faptelor de corupție, promovarea standardelor de etică și integritate, trebuie să reprezinte unul dintre cele mai importante obiective ale justiției pentru realizarea unui climat juridic menit să orienteze societatea civilă și politică către noi căi de progres economic și social.
Corupția reprezintă un flagel al lumii contemporane manifestându-se plenar pe plan economic, administrativ, juridic și politic, lezând desfășurarea normală a relațiilor din aceste domenii.
Cuvinte cheie: corupție, mită, infracțiune, justiție, funcționar.
Summary: Preventing and combating the corruption facts, the promoting standards of ethics and integrity, must represent one of the most important objectives of justice for achieving of a legal climate meant to guide the civil and political society towards new paths of economic and social progress.
Corruption is a scourge of the contemporary world, manifesting itself fully on the plan economic, administrative, legal and political, harming the normal development of relations from these fields.
Keywords: corruption, bribery, crime, justice, official.
Unele considerații preliminare
Corupția constituie o faptă deosebit de periculoasă pentru o societate, întrucât lezează derularea normală a relațiilor sociale, economice, juridice și politice.
Răspândită în diverse domenii ale activității sociale și nu numai, corupția se dovedește a fi o adevărată plagă ce este greu de combătut, manifestându-se în diferite sectoare: sănătate, justiție, politică, guvern, politică, afaceri, sport etc., fapt ce a necesitat înființarea în țara noastră a Direcției Naționale Anticorupție, instituție care are ca obiectiv principal urmărirea și combaterea corupției, la nivel mediu și înalt. Aceasta este o organizație juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, menită să combată și să prevină infracțiunile de corupție care au ca efect cauzarea de daune mai mari de 200.000 de euro ori dacă obiectul infracțiunii îl reprezintă bunuri sau sume de bani în valoare de peste 10.000 euro.
Pedeapsa aplicată pentru infracțiunile de corupție diferă de la o țară la alta și chiar de la un cod penal la altul.
În opinia lui Jacob Maarten van Bemmelen, „fiecare stat este singurul care determină în ce măsură este adecvat să-și protejeze instituțiile și cetățenii prin sancțiuni penale și unde este necesar să se stabilească limita subtilă între tentativa pedepsită sau nu sau participarea la un act pedepsibil” [1, p. 101].
Potrivit opiniei autorilor G. Antoniu, M. Popa, Șt. Daneș, ,, în cadrul infracțiunilor pe care le comite un funcționar, un loc important prin gravitatea ei ocupă luarea de mită”[2, p. 210].
V. Dobrinoiu precizează că îndeosebi “corupția reprezintă o abatere de la moralitate, de la corectitudine, de la datorie, dar ceea ce ne interesează în primul rând este că ea reprezintă o abatere de la lege” [3, p. 42].
Aspecte doctrinare din punct de vedere filosofic, științific, social, politic și juridic
privind instituția corupției
În doctrină română, în opinia distinșilor autori G. Antoniu, M. Popa, Șt. Daneș,“Infracțiunea s-a săvârșit atât din partea funcționarului (luare de mită), cât și din partea cetățeanului (dare de mită) în momentul când s-a făcut promisiunea, acceptată de funcționar și nu în momentul când s-au înmânat banii” [4, p. 212].
Consider că această opinie aduce o confuzie în sfera actului direct sau indirect al infracțiunii de mituire și tentativa de dare sau de luare de mită, însă nu pare a fi departe de percepția infracțiunii de corupere prin infracțiunea de mită, cu condiția ca promisiunea de dare de mită să fie serioasă din partea mituitorului, acesta să aibă responsabilitatea cerută de lege, iar fapta să intre în atribuțiile de serviciu a funcționarului care primește mita iar acesta să aibă responsabilitate, astfel încât aceste condiții pot motiva infracțiunea de luare sau dare de mită.
În opoziție cu această opinie, D. Ciuncan consideră că “dacă foloasele necuvenite nu au fost obținute, iar acțiunea nu s a produs, nu putem vorbi de o tentativă, nici măcar o tentativă de luare de mită, întrucât legiuitorul a pus pe același plan, ca element material al infracțiunii de luare de mită, activități care constituie un început de executare cu fapta în formă consumată (de exemplu, pretinderea în raport cu primirea banilor sau a foloaselor), iar darea de mită comportă aceeași discuție” [5, pp. 93-94]. Această opinie este în concordanță cu cerințele Codului penal român și Codului penal din Republica Moldova, întrucât tentativa de luare sau de dare de mită nu este incriminată.
Bibliografie
1. Jacob Maarten van Bemmelen, Le Droit pénal international, Printed by E.J. BRILL, Leiden, Netherlands, 1965, 257 p.
2. George Antoniu, Marin Popa, Ștefan Daneș, Codul penal pe înțelesul tuturor, Editura Politică, București, 1970, 463 p.
3. Vasile Dobrinoiu, Corupția în dreptul penal român, Editura Atlas Lex, București, 1995.
4. George Antoniu, Marin Popa, Ștefan Daneș, Codul penal pe înțelesul tuturor, Editura Politică, București, 1970, 463 p.
5. Dorin Ciuncan, Dreptul penal al afacerilor. Pobleme teoretice, aspecte practice, Universul Juridic, București, 2012, ISBN 978-973-127-729-5, 493 p.
6. George Antoniu, Ștefan Daneș, Marin Popa, Codul penal actual comentat pe înțelesul tuturor, Editura Orizonturi, București, 2010, ISBN 978-973-736-120, 711 p.
7. Alexei Barbăneagră, Gheorghe Alecu, Viorel Berliba, Vitalie Budeci, Trofim Carpov, Valeriu Cușnir, Radion Cojocaru, Alexandru Mariț, Tudor Popovici, Gheorghe Ulianovshi, Xenofon Ulianovchi, Nicolae Ursu, Victor Volcinshi, Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu (Legea nr. 985-XV din 18 aprilie 2002. Cu toate modificările operate până la republicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-74/195 din 14.04.2009. Adnotat cu jurisprudența CEDO și a instanțelor naționale), Centrul de drept al Avocaților (Tipografia Reclama SA), 2009, Chișinău, ISBN 978-9975-105-20-0, 860 p.
8. Al. Boroi, N. Neagu, Armonizarea legislației române cu legislația comunitară în materie de corupție, în Rev. Dreptul nr. 4/2003, pp. 117-125.
9. Curtea de Apel Cluj, s.pen. și min., dec. nr. 51/A din 12 mai 2009, www. legalis.ro vizitat la data de 20.12.2020.
10. CSJ, completul de 9 judecători, decizia nr. 102/2003 www. legalis.ro vizitat la data de 20.12.2020.
11. Vasile Dobrinoiu, Traficarea funcției și a influenței în dreptul penal, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, 238 p.
12. Mihai Eminescu, Opere XIII, Publicistică - 1882-1883, 1888-1889 „Timpul”, „România Liberă”, „Fîntîna Blanduziei”, Editura Academiei RSR, București, 1985, 370 p.
13. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/22361 vizitat la data de 22.12.2020.
14. Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
15. Actualul Cod penal al României, cuprins în Legea nr. 286/2009, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, odată cu Legea de aplicare nr. 187/2012 și cu o serie de modificări aduse la versiunea inițială publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 510 din 24.07.2009.
16. Codul Penal din 21 iulie 1968, emitent Parlamentul României, publicat în B. Of., Partea I, nr. 79-79 bis din 21 iunie 1968, intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 1969.
17..Codul penal al Republicii Moldova: http://lex.justice.md/index.php? action=view&view=doc&id=331268, vizitat la data de 21.12.2020.
18. https://www.pna.ro/fapta_coruptie.xhtml vizitat la data de 21.12.2020.
19. Convenția penală din 27 ianuarie 1999 privind corupția, emisă de Consiliul Europei (publicată în M. Of. nr. 65 din 30 ianuarie 2020)
20. S.G. Longinescu, Elemente de Drept Roman, vol. II, Editura Librăriei SOCEC & C-ie, Societate anonimă, București, 1908, 177 p.
21. Cristi Danileț, Corupția și anticorupția în sistemul juridic, Editura C.H. Beck, București, 2009, ISBN 978-973-115-639-2, 209 p.
22. Alexandru Boroi, Sorin Corlățeanu, Mirela Gorunescu, Ioan Molnar, Costică Voicu, Drept penal al afacerilor, ediția a 4-a, Editura All Beck, București, 2006, ISBN 973-115-380-3, 679 p.
23.http://www.inm-lex.ro/fisiere/d_1284/Infractiuni%20de%20coruptie%20-%20jud. %20Cristinel%20Ghigheci.pdf vizitat la data de 22.12.2020.
24. Petre Dungan, Tiberiu Medeanu, Viorel Pașca, Drept penal: partea specială: prezentare comparativă a noului Cod penal și a Codului penal din 1968, Vol. II, Universul Juridic, București, 2012, ISBN 978-973-127-943-5.
25. Vasile Dobrinoiu, Nicolae Conea, Drept penal. Partea specială, vol. II, Editura Lumina Lex, București, 2000, 431 p.
26. C.A. București, s. I pen., dec. nr. 85 din 21 martie 2011, publicată A. Trancă, Luarea și darea de mită, traficul de influență. Practică judiciară, Editura Hamangiu, București, 2011, p. 57.
27. Doinel Dinuică, Mioara Ketty Guiu, Luarea de mită în noul Cod penal, în Revista Universul Juridic nr. 6, iunie 2015, pp. 45-53.
28. Tudorel Toader, Drept penal. Partea specială, Suport de curs, Manuscris, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Facultatea de Drept, 2008, 96 p.
29. Gh. Diaconescu, D. Dinuică, M. Ketty-Guiu, Gh. Bică, C. Duvac, Drept penal. Partea specială, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007, ISBN 978-973-725-999-8, 588p.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Luarea de mita si darea de mita.docx
Alții au mai descărcat și
Bunul cel mai de pret al omului, din toate timpurile, este viata. Ea ne este daruita o singura data si trebuie traita in asa fel incat, spre...
CAPITOLUL I Infracţiunea de luare de mită Cinstea, corectitudinea, moralitatea functionarului, al oricarui salariat in exercitarea atributiilor de...
I. Considerații generale privind infracțiunile de corupție I. 1. Corupția fenomen social și juridic Omul, ființa socială, prin esența și...
CAP.1 Consideratii generale: Notiunea de investigator sub acoperire constitue o categorie noua de subiecti oficiali mentionata pentru prima data...
I.Considerații introductive Libera circulație a persoanelor și existența unor mijloace rapide de comunicare la distanță au un preț social...
2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....
Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...
Te-ar putea interesa și
INTRODUCERE Lucrarea de faţă îi prezintă pe funcţionarii publici din administraţia publică, trăsăturile, etica şi valorile etice ale acestora,...
INTRODUCERE Coruptia in Romania este evaluata ca fiind foarte mare de catre diverse studii (Transparency International, PricewaterhouseCoopers,...
INTRODUCERE Cresterea rolului administratiei publice în evolutia societatii moderne românesti determina o cunoastere profunda a acesteia pentru ca...
CAPITOLUL I. Fenomenul corupţiei şi necesitatea prevenirii şi combaterii acestuia Secţiunea I. Consideraţii introductive 1.Apariţia şi evoluţia...
Introducere Fenomenul corupției este analizat în această lucrare cu instrumentele literaturii neo-instituționaliste economice, politologice și...
Faptul ca fenomenul coruptiei a existat din cele mai vechi timpuri, constituind pâna în prezent unul dintre cele mai grave si mai raspândite...
CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE PRIVIND INFRACŢIUNILE DE CORUPŢIE I.1 Noţiunea de corupţie şi factori determinanţi ai infracţiunii de corupţie...
INTRODUCERE Actualitatea temei investigate În condițiile în care Republica Moldova ține o poziție solidară față de cursul strategic spre...