Managementul Proiectelor - Programul ISPA

“Asigurarea dezvoltǎrii regionale, ca obiectiv naţional, dar şi comunitar, presupune conceperea şi implementarea unui cadru instituţional adecvat, stabilirea unor obiective şi instrumente cu ajutorul cǎrora sǎ fie eliminate discrepanţele dintre regiuni, în scopul unei evoluţii economice şi sociale echilibrate”.

Ştefura Gabriel: România şi problemele integrării europene

sturi, calitate si parametri de

ta, activitati considerate ca importante si adecvate pentru finantare. Timpul, costul, calitatea si performantele sunt constrangeri pentru proiect." (Wikipedia)

1.INTRODUCERE ÎN MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Odată cu dezvoltarea tehnologiilor avansate, managementului informaţiei şi mijloacelor de comunicare, un loc tot mai important începe să îl ocupe desfăşurarea activităţii unei firme/asociaţii/instituţii pe bază de proiecte. În prezent, se consideră că 50 % dintre activităţile companiilor mari sunt conduse după principiile impuse de managementul proiectelor. De asemenea, instituţiile publice sau private, ca şi organizaţiile non-guvernamentale au început diverse proiecte atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Se pot realiza proiecte în orice domeniu de activitate (sănătate, economie, politică, informatică, drept etc.)

Managementul proiectelor poate fi perceput ca o ştiinţă, ca o artă sau ca o tehnică, prin care se realizează un anumit scop. Odată cu revenirea României la economia de piaţă, s-a simţit tot mai mult necesitatea de a realiza proiecte veritabile, de a realiza cât mai structurat şi de a justifica cererile pentru schimbare, pentru îmbunătăţire sau finanţare a ceva deja existent sau propus a se înfiinţa. De multe ori însă, proiectele înseamnă pentru unele persoane doar o cerere pentru finanţare, în special de la o sursă externă, pe cât posibil nerambursabilă. Aceasta este şi o primă greşeală în înţelegerea managementului proiectelor şi de multe ori aceste proiecte sunt respinse de la început. De aceea, se impune ca persoanele care se implică într-un proiect să cunoască foarte bine care sunt obiectivele şi scopurile unui proiect şi cum ar putea acesta să contribuie la realizarea obiectivelor programului din care face parte proiectul respectiv.

Există susţinători ai ideii că managementul proiectelor înseamnă munca depusă de leaderul de proiect pentru ducerea la bun sfârşit a unui proiect. Alţii susţin că managementul proiectelor este un sistem bazat pe doi pioni: resurse materiale şi financiare şi oameni.

Deseori se înregistrează unele confuzii în definirea proiectului, a planului de afaceri sau a unui studiu de fezabilitate. Prezentăm, în continuare, câteva din definiţiile date acestor termeni.

Proiect – “ceea ce intenţionăm să facem”. (Larousse)

“scopul pe care îl urmărim, imaginea pe care ne-o formăm despre ceea ce vom întreprinde şi mijloacele pe care le vom folosi” (Le Robert)

“un efort pe termen limitat cu scopul de a crea un produs sau un serviciu nou” (Institutul de Managementul Proiectelor)

“un set de activităţi integrate, menite să atingă un obiectiv prestabilit, într-o perioadă de timp determinată şi urmând un plan de acţiune stabilit” (OECD)

Proiectele sunt aşadar activităţi unice, complexe, care au anumite obiective, având un grad ridicat de noutate, o limită de timp pentru realizarea lui şi care necesită structuri organizatorice şi metode speciale. Obiectivul urmărit îl reprezintă crearea unui valori noi (produs/structură/serviciu/idee etc.)

Proiectul este un set de acţiuni executate într-o perioadă de timp, cu momente bune definite de început şi de sfârşit, cu un scop clar al lucrărilor de efectuat, cu un buget propriu şi cu un nivel specificat al rezultatelor de obţinut.

Concepţia integrată asupra managementului proiectelor ia în considerare 4 elemente de bază ale unui proiect:

• Timpul

• Bugetul (resurse) – oameni, tehnologii, bani

• Calitatea (o anumită tehnologie, performanţă, anumite caracteristici ale unui produs)

• Aşteptările participanţilor (finanţatori, membrii echipei de proiect, managerul de proiect, beneficiari, stakeholderii - cei implicaţi în realizarea proiectelor – angajaţi, acţionari, furnizori, organisme de interes public etc.)

Caracteristici Program Proiect

Amplasarea spaţiului Mare (naţională/internaţională) Punctual/Local

Poziţionarea în ansamblul investiţiilor Instrumente de amplasare a strategiei Componente ale programelor/Iniţiative

Buget Global şi ajustabil Fix

Durată Nedefinită, ani Luni, ani

Rolul echipei Planificare, coordonare, supervizare Implementare directă

Tabelul 1.1: Analiza comparativă între program şi proiect

Şi în ţările mai dezvoltate, managementul proiectelor a cunoscut o evoluţie rapidă, odată cu schimbările care au apărut în cadrul unei instituţii. Dintre aceste noi abordări, amintim:

• Globalizarea

• Creşterea accentuată a informatizării şi a reţelelor informatice tot mai ample, apariţia magistralelor informatice

• Renunţarea la structuri ierarhice foarte complexe şi trecerea la forme liniare prin încurajarea muncii în echipă, formarea angajaţilor astfel încât să fie specialişti în mai multe domenii şi creşterea rolului fiecăruia dintre aceştia la realizarea unui proiect

2. PROGRAME COMUNITARE DE PRE-ADERARE

În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, statele din Europa Centrală şi de Est au beneficiat de asistenţă financiară nerambursabilă, în vederea alinierii treptate la standardele comunitare.

Accesul la aceste fonduri s-a făcut în condiţii bine definite în reglementările Uninunii Europene, cu responsabilităţi clare şi funcţii specifice la nivelul fiecărei instituţii, dar şi în interior, pe fiecare departament responsabil cu activităţi specifice în acest domeniu.

Fondurile de pre-aderare reprezintă un ansamblu de resurse financiare alocate de Uniunea Europeană pentru sprijinirea ţărilor din Europa Centrală şi de Est candidate la aderarea la UE în eforturile lor de satisfacere a criteriilor de la Copenhaga şi Madrid.

Programele comunitare nu se substituie programelor naţionale din domeniile respective, dar pot amplifica rezultatele acestora prin promovarea excelenţei, dezvoltarea sinergiilor la nivelul Uniunii, evitarea paralelismelor, etc. Specificitatea lor – comparativ cu celelalte instrumente financiare cum sunt fondurile structurale şi fondul de coeziune – derivă din faptul că nu includ nici un fel de criterii naţionale de acordare a sumelor disponibile.