Mandatul European de Arestare si Predare

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest proiect trateaza Mandatul European de Arestare si Predare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: ION NEAGU

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

COOPERARE JUDICIARA INTERNATIONALA

Tratatul de la Amsterdam stipuleaza ca Uniunea Europeana trebuie sa mentina si sa dezvolte un spatiu de libertate,securitate si de justitie.

Libertatea presupune existenta unui spatiu judiciar comun, în care cetatenii europeni sa poata sa se adreseze justitiei în unul din statele membre ca si în propria tara. În acelasi timp, trebuie eliminata posibilitatea ca infractorii sa exploateze diferentele dintre sistemele juridice ale statelor, de aceea se impune ca hotarârile judecatoresti sa fie recunoscute si executate în strainatate fara formalitatile prevazute de conventiile clasice privind asistenta judiciara internationala.

Se impune precizarea ca, cel putin la momentul actual, nu se poate vorbi, în cadrul Uniunii Europene de armonizarea dreptului penal material si procedural, ci doar de recunoastere reciproca, pe baza valorilor comune ale statelor membre. Asadar, nu exista un drept penal european unic, ci doar un drept european (comunitar) penal, format din ansamblul normelor comunitare care reglementeaza acest domeniu.

Decizia – cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul de arestare european si procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene este prima masura concreta în domeniul dreptului penal, care implementeaza principiul recunoasterii reciproce, pe care Consiliul European o aprecia ca fiind “cheia de bolta” a cooperarii judiciare. Ea înlocuieste în relatia dintre statele membre ale Uniunii Europene procedurile clasice de extradare, cu exceptia cazurilor pentru care unele state membre au declarat ca vor continua sa aplice tratatele de extradare. Decizia-cadru privind mandatul de arestare european si procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene a fost transpusa integral în Titlul III al Legii 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala în materie penala, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 224/2006 .

Daca din punct de vedere juridic mandatul european de arestare este definit ca o decizie judiciara emisa de autoritatea judiciara competenta a unui stat membru al Uniunii Europene, în vederea arestarii si predarii catre un alt stat membru a unei persoane solicitate în vederea efectuarii urmaririi penale, a judecatii sau în scopul executarii unei pedepse sau a unei masuri privative de libertate (a nu se confunda cu mandatul de arestare preventiva din dreptul intern, întrucât mandatul european de arestare este o decizie judiciara care are întotdeauna la baza un mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei emis în conditiile legii pe plan intern), mandatul european de arestare se emite numai atunci când un mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei nu poate fi adus la îndeplinire în tara, întrucât persoana în cauza se sustrage pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene), din punct de vedere practic, acesta poate fi gasit ca formular, în anexa la Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala în materie penala, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 224/2006.

Practic, în loc de întreaga documentatie ce se anexeaza unei cereri de extradare, este suficient ca autoritatea judiciara româna competenta sa completeze, cu atentie, rubricile acestui formular, si sa transmita mandatul european de arestare autoritatii judiciare de executare, pe una din caile admise de lege.

Potrivit art. 83 din lege, Mandatul european de arestare va putea fi transmis de instantele române emitente direct autoritatii judiciare de executare, prin orice mijloc de transmitere sigur, care lasa o urma scrisa, cu conditia ca autoritatea judiciara de executare sa poata verifica autenticitatea acestuia.

În cazul în care locul unde se afla persoana urmarita nu este cunoscut, transmiterea unui mandat european de arestare se poate efectua prin Sistemul Informatic Schengen, prin intermediul sistemului de telecomunicatii securizat al Retelei Judiciare Europene, când acesta va fi disponibil, prin Ministerul Justitiei, pe calea Organizatiei Internationale a Politiei Criminale (Interpol) sau prin orice alt mijloc care lasa o urma scrisa, în conditii care permit ca autoritatea judiciara de executare sa poata verifica autenticitatea. Daca autoritatea judiciara emitenta nu cunoaste autoritatea judiciara de executare, se va efectua cercetarea necesara, inclusiv prin punctele de contact ale Retelei Judiciare Europene sau prin directia de specialitate a Ministerului Justitiei (Directia Drept International si Tratate), pentru a obtine informatiile necesare de la Statul Membru de executare.

Potrivit legii, o copie a mandatului european de arestare emis sau primit de autoritatile judiciare române se transmite Ministerului Justitiei.

Desi mandatul european de arestare a fost introdus inca din ianuarie 2004, se pare ca acesta, din diferite motive, nu este folosit la potentialul sau maxim. O problema importanta o reprezinta practica in domeniul penal a diferitelor state europene. Germania, Polonia si Ciprul au mai intampinat si un alt gen de problema, aceea a contradictiei dintre mandatul european de arestare si propriile Constitutii. Traducerea acestui mandat in diferitele limbi oficiale ale Uniunii Europene a provocat si ea numeroase dificultati.

In urma acestor greutati intampinate, oficialii europeni au propus cateva solutii printre care se numara: o mai buna cooperare intre parlamentele nationale si Parlamentul European; asigurarea faptului ca nici un aspect politic nu va interveni in aplicarea acestui mandat; neafectarea drepturilor fundamentale ale omului. S-a sugerat si ca oficialii europeni sa se inspire in reforma modului de aplicare a acestui mandat din caracteristicile mandatului de arestare infintat de tarile nordice, care se bucura de un mult mai mare succes.

Transmiterea mandatului european de arestare

În cazul în care se cunoaste locul unde se afla persoana urmarita, autoritatea judiciara româna emitenta poate transmite mandatul european de arestare direct autoritatii judiciare de executare. Autoritatea judiciara emitenta poate sa solicite introducerea semnalmentelor persoanei în cauza în Sistemul de Informatii Schengen (SIS), prin intermediul Sistemului Informatic National de Semnalmente. Semnalmentul introdus în Sistemul Informatic Schengen echivaleaza cu un mandat european de arestare, daca este însotit de informatiile prevazute în anexa. Cu titlu tranzitoriu, pâna la data la care Sistemul Informatic Schengen va avea capacitatea de a transmite toate informatiile mentionate în anexa, semnalmentul echivaleaza cu un mandat de arestare european în asteptarea trimiterii originalului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Mandatul European de Arestare si Predare.doc

Alte informatii

DREPT PENAL GENERAL