Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală

Proiect
8/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 99 în total
Cuvinte : 44147
Mărime: 209.16KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect. Univ. Dr. Olteanu Gabriel
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR ACADEMIA DE POLIŢIE „Alexandru Ioan Cuza” FACULTATEA DE DREPT

Cuprins

CAPITOLUL I 4

NOŢIUNI INTRODUCTIVE 4

1.1 Precizări terminologice 4

1.2. Consideraţii generale despre istoria fiscalităţii româneşti 10

1.3. Combaterea evaziunii fiscale-o necesitate 15

1.4. Organe cu atribuţii în domeniul fiscal 17

1.4.1. Ministerul Finanţelor Publice 17

1.4.2 Agenţia Naţională de Administrare Fiscală 20

1.4.3 Garda Financiară 22

1.4.4 Autoritatea Naţională a Vămilor 25

CAPITOLUL II 29

REGLEMENTAREA JURIDICĂ A INFRACŢIUNII DE EVAZIUNE FISCALĂ 29

2.1. Consideraţii generale şi de drept penal privind noile măsuri de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, stabilite prin Legea nr. 241/2005 29

2.2. Aspecte de ordin procesual penal 41

2.3. Aspecte de drept comparat 43

CAPITOLUL III

DIRECTIILE METODOLOGICE PE CARE TREBUIE SA LE URMAREASCA CERCETAREA CONDUITELOR ILICITE DIN DOMENIUL FISCAL 47

3.1. Fapta ilicită 47

3.2. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii 52

3.3. Făptuitorii, calitatea lor, contribuţia şi forma de vinovăţie în comiterea faptei 56

3.4. Prejudiciul cauzat şi posibilitatea recuperării acestuia 64

3.5. Cauzele şi condiţiile care au favorizat săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală 66

CAPITOLUL IV 68

PARTICULARITĂŢILE DESFĂŞURĂRII PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI CARE SE ÎNTREPRIND PENTRU ADMINISTRAREA PROBELOR 68

4.1. Verificarea competenţei 68

4.2. Constatarea infracţiunii flagrante 69

4.3. Ridicarea de obiecte şi înscrisuri 73

4.4. Dispunerea şi efectuarea percheziţiei 75

4.5. Dispunerea constatărilor tehnico ştiinţifice şi a expertizelor criminalistice ori de alta natură 77

4.6. Luarea măsurilor asiguratorii 80

4.7. Identificarea şi ascultarea martorilor. Ascultarea învinuitului/inculpatului 82

4.8. Alte activităţi în funcţie de natura infracţiunii 84

OBSERVAŢII, CONCLUZII, PĂRERI PERSONALE 85

ANEXE 88

BIBLIOGRAFIE 97

Extras din document

CAPITOLUL I

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Precizări terminologice

Atât în vorbirea curentă, cât şi în literatura de specialitate, cuvântul „finanţe” este folosit în sensuri asemănătoare sau diferite în funcţie de context şi domeniul de aplicare: finanţe, finanţe publice sau private.

Cuvântul „finanţe” este de origine latină. În secolul al XIV–lea se foloseau expresiile: „finantio”, „financias”, „financia pecuniaria”, cu sensul de „plata în bani”.

Se pare că aceste expresii derivă de la cuvintele latineşti „filare” sau „finis”, care au semnificaţia de a soluţiona un diferendum, respectiv achitarea unei sume de bani.

Romanii foloseau cuvântul „fiscus” pentru a desemna coşul, panerul, lădiţa în care se depuneau dările încasate.

În Franţa secolului al XV-lea expresiile „hommes de finances” ori „financiers” desemnau pe cei care încasau impozitele regelui, arendaşii de impozite. „Finance” însemna o suma de bani, în speţă, un venit al statului şi se folosea pentru a exprima întregul patrimoniu al statului

„Fiscul” românesc este folosit în sensuri apropiate celor franţuzeşti şi anume pentru a determină acel organ al statului care încasează impozitele şi taxele.

Formarea finanţelor este rezultatul unui proces istoric îndelungat şi complex care e determinat de evoluţia vieţii sociale, prin apariţia şi dezvoltarea comunităţilor umane , apariţia proprietăţii private şi împărţirea în clase sociale, dezvoltarea forţelor de producţie şi a relaţiilor mărfuri-bani, apariţia statului şi crearea aparatului de constrângere cu scopul de a asigură condiţiile pentru acumularea de mijloace băneşti necesare întreţinerii aparatului statal şi îndeplinirii funcţiilor sale.

O dată cu apariţia statului-forţă publică, au apărut şi primele elemente de finanţe: dări, tributuri, taxe, cheltuielile statului, impozitele, datoria publică.

În toate orânduirile social-economice, finanţele s-au manifestat că relaţii sociale de natură economică , apărute în procesul repartiţiei produsului social şi mai ales a venitului naţional, în strânsă legătură cu îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor statului. Acest lucru se realizează prin cel mai important instrument financiar al statului-bugetul naţional.

Cuvântul „buget” provine din limba franceză în care cuvintele „bouge” şi „bougette” desemnau o pungă de piele în care se păstrează banii.

Potrivit art. 56 din Constituţia României, „cetăţenii au obligaţia să contribuie prin impozite şi taxe la cheltuielile publice”. În literatura de specialitate se face o distincţie între finanţele publice şi cele private. Expresia de „finanţe publice” este asociată cu statul, unităţile administrativ teritoriale, şi alte instituţii de drept public, în legătură cu resursele, cheltuielile şi datoriile acestora.

Finanţele private sunt asociate cu întreprinderile economice, cu băncile şi societăţile de asigurare, în legătură cu resursele şi cheltuielile acestora, cu împrumuturile primite sau acordate, cu creanţele de încasat şi obligaţiile de plată, cu asigurările de viată şi de bunuri sau persoane ori cu răspunderea lor civilă.

Gestiunea finanţelor publice e supusă dreptului public, iar gestiunea financiară a întreprinderilor urmează regulile dreptului comercial.

Într-o altă accepţiune, „finanţele” sunt considerate „un tip de relaţii de repartiţie a produsului social şi îndeosebi a venitului naţional, concretizate în transferuri băneşti de la agenţii economici, instituţii sau persoane fizice, către bugetul de stat, de la bugetul de stat către agenţii economici, instituiţi sau persoane fizice (transferuri pe verticală), precum şi între agenţii economici, instituţii, diverse structuri economice, persoane fizice (transferuri pe orizontală)

În aceste procese, se stabilesc anumite relaţii economice între parţi, care, prin natura lor, sunt denumite relaţii financiare.

Cele mai importante categorii de relaţii economice care intră în categoria finanţelor sau a relaţiilor financiare sunt:

a)relaţiile prin care se formează şi se utilizează fonduri băneşti ale statului, prin transferul de sume de bani fără echivalent şi cu titlu nerambursabil (denumite generic contribuţii la bugetul de stat);

b)relaţiile de credit, prin care se transferă sume de bani fără echivalent imediat, dar cu obligaţia rambursării acestor sume, de regulă, cu plata unei dobânzi până la un anumit termen;

c)relaţiile de asigurare, prin care se transferă către asigurator sume de bani fără echivalent imediat, care se rambursează numai condiţionat de producerea unui eveniment aleatoriu şi care sunt fie mai mari, fie mai mici decât proporţiile băneşti ale asiguratului.

Dintre acestea, cele care interesează demersul nostru ştiinţific sunt cele care se referă la formarea fondurilor statului prin contribuţii băneşti obligatorii, fără echivalent şi cu titlu nerambursabil, făcute de către agenţii economici cu capital privat sau de stat ori de persoane fizice, prin intermediul instituţiei prelevării fiscale.

Principalele forme de prelevare fiscală care asigură intrarea la buget a sumelor necesare acoperirii cheltuielilor publice sunt, conform art. 2 din Codul Fiscal următoarele:

a)Impozitul pe profit- profitul se calculează că diferenţa dintre veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri într-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Conform art. 9 din Codul Fiscal, impozitele şi taxele se plătesc în moneda naţională a României.

Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la dată de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se colectează impozitul. De asemenea ei au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit pentru corectitudinea căreia sunt direct responsabili.

b)Impozitul pe venit

Sunt datori a plăti impozitul pe venit, conform art. 39 din Codul Fiscal :

- persoanele fizice rezidente;

- persoane fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;

- persoane fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;

Preview document

Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 1
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 2
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 3
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 4
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 5
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 6
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 7
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 8
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 9
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 10
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 11
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 12
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 13
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 14
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 15
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 16
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 17
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 18
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 19
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 20
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 21
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 22
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 23
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 24
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 25
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 26
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 27
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 28
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 29
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 30
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 31
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 32
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 33
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 34
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 35
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 36
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 37
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 38
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 39
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 40
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 41
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 42
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 43
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 44
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 45
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 46
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 47
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 48
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 49
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 50
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 51
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 52
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 53
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 54
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 55
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 56
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 57
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 58
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 59
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 60
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 61
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 62
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 63
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 64
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 65
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 66
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 67
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 68
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 69
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 70
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 71
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 72
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 73
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 74
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 75
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 76
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 77
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 78
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 79
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 80
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 81
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 82
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 83
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 84
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 85
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 86
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 87
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 88
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 89
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 90
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 91
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 92
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 93
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 94
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 95
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 96
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 97
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 98
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 99
Metodologia Investigării Infracțiunilor de Evaziune Fiscală - Pagina 100

Conținut arhivă zip

  • Metodologia Investigarii Infractiunilor de Evaziune Fiscala.doc

Alții au mai descărcat și

Analiza Juridico-Penala a Evaziunii Fiscale in Republica Moldova

Introducere Statul modern este o instituţie extrem de dinamică şi de mare complexitate cu nenumărate funcţii cărui funcţionare şi finanţare este...

Dizolvarea și Lichidarea Societăților Comerciale

I. Societăţile comerciale la mod general 1.1. Istoric a) Perioada antică Societatea comercială a apărut în forme incipiente încă din perioada...

Particularitățile răspunderii penale a participanților la infracțiune

INTRODUCERE O infracţiune poate fi săvârşită de una sau mai multe persoane. Practica a demonstrat că la comiterea unei fapte social periculoase...

Mandatul European de Arestare și Predare

COOPERARE JUDICIARA INTERNATIONALA Tratatul de la Amsterdam stipuleaza ca Uniunea Europeana trebuie sa mentina si sa dezvolte un spatiu de...

Criminalitatea Minorilor - Aspect Penal, Psihologic și Criminologic

Introducere Actualitatea temei investigate si gradul de studiere a acesteia Mileniul trei reclama necesitatea elaborararii unor strategii în...

Inregistrariele si Interceptarile Audio-video si cele din Mediul Ambiental

1. Precizări prealabile De- a lungul unei perioade de timp faţă de această categosrie de mijloace de probă s-au manifestat reţineri şi rezerve,...

Concursul de Infractiuni

CONCURSUL DE INFRACTIUNI 1.Consideratii generale privind “concursul de infractiuni” Potrivit teoriei dreptului penal, preluata si consacrata in...

Formele Infractiunii Intentionate

I.FAZELE DE DESFĂŞURARE ALE INFRACŢIUNII INTENŢIONATE 1.Notiune Infracţiunea este întotdeauna o manifestare a omului în sfera relaţiilor sociale....

Ai nevoie de altceva?