Monitorizarea instituțională al Tribunalului București

INTRODUCERE

Sediul Judecătoriei București este situat pe Bulevardul Unirii, unde se află fostul magazin junior. Clădirea este sediul Clădirii Judecătoriei Sectorului 2 și a Judecătoriei, care a fost deschisă la 11 decembrie 2006. Suprafata dezvoltata a cladirii este de 27.000 mp, cu un total de 8 etaje, 6 etaje la suprafata si 2 etaje subterane. Construcția noului sediu al Tribunalului București a costat Ministerul Justiției peste 500 de miliarde de rooni, acești bani provin din împrumutul acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare către guvernul român.

Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale este neconstituțională, deoarece, în sensul prevăzut de art, „agenția care numește judecători nu este o instanță”. Alineatul (1) din Constituție al alineatului 126, „Deoarece este considerat a fi un act just realizat în exercitarea autorității sale”.

În acest sens, se crede că judecătorul numit nu a îndeplinit acte judiciare, iar atribuțiile sale administrative pot fi îndeplinite de funcționari, ceea ce este o caracteristică a statului de drept reglementat de principiul separării puterilor. În majoritatea țărilor europene, registrul de afaceri este păstrat de registrul atașat instanței, a cărei atribuție este considerată administrativă, executată de funcționari și grefieri, iar în cazul în care se depune o plângere sau o contestație, acesta este controlat legal de către instanță.

În plus, activitatea administrativă a Registrului de afaceri poate afecta timpul rezervat unei conduite judiciare efective. Art. Reglementări. Punctul 37 alineatele (1) și (2) din Legea nr Același text constituțional a fost încălcat la 31 martie 1990, „Și, conform explicației, doar o parte din judecătorii instanței trebuie să efectueze verificări de legalitate în registrul de afaceri”.

Este suficient să fie numit un judecător care să aparțină tribunalului arbitral. În plus, el nu trebuie să aparțină unui anumit departament al instanței, pentru că, dacă judecătorul este considerat că execută acte judiciare, atunci fapta este îndeplinită de instanță, adică de întreaga instanță, nu de judecător. , Judecătorul nu are niciun sens de „instanță”.

Referire la reglementările art. Paragraful 11 (2) Instanțele din Constituție se referă la jurisprudența Curții Europene de Justiție drept „o lege adoptată de instituțiile europene”, care este obligatorie pentru România prin aderarea la dreptul Uniunii Europene.

Prin urmare, se pretinde că „Hotărârea Curții Europene de Justiție, comparativ cu alte organe administrative, indică faptul că judecătorul român desemnat în registrul de afaceri nu reprezintă instanța de judecată, deoarece are atribuții administrative (C 61/65, Vaassen; C 17/00, de Coster (Redactare): Judecătorul desemnat nu execută proceduri contradictorii, nu emite decizii obligatorii și nu poate soluționa litigiul în sine. "Mai mult, judecătorul numit nu are drepturile instanței, de exemplu, nu poate ridica întrebări preliminare Curții Europene și nici nu poate Invocarea unei excepții neconstituționale.

Având în vedere faptul că cauza este încă pendinte, președintele Curții a solicitat reprezentantului Ministerului Public să vorbească, iar acesta a concluzionat că excepția Constituției a fost respinsă din cauza reglementărilor artistice. Punctul 37 alineatele (1) și (2) din Legea nr 31/1990 nu a asimilat judecătorul numit cu un organ independent, ci i-a acordat doar prevederi speciale prevăzute de lege, care au fost efectuate sub autoritatea instanței

OBIECTIVELE TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

Primul obiectiv este adaptarea normelor de procedură la realitatea litigiilor aflate în prezent în fața Tribunalului, distingând în mod clar cele trei tipuri de litigii pe care trebuie să le judece, și anume litigii directe și litigii de proprietate. Și a făcut apel împotriva deciziei instanței serviciului public. Nenumăratele revizuiri ulterioare ale „Regulilor procedurale” 6 au făcut posibilă adaptarea și îmbunătățirea mecanismelor procedurale în funcție de necesități și dezvoltări, însă acest proces descentralizat și-a atins limita și a desfășurat în mod clar activități de consolidare. Reorganizarea textului inițial.

Al doilea obiectiv este consolidarea și continuarea eforturilor pentru menținerea capacității de revizuire a cazurilor într-un termen rezonabil și în conformitate cu cerințele unui proces echitabil. Aceasta va reflecta cerința prevăzută la articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care are aceeași valoare juridică ca și tratatul de la intrarea sa în vigoare. De asemenea, încearcă să îndeplinească cerința de îmbunătățire a eficienței judiciare, care a devenit urgentă din cauza constrângerilor bugetare puternice ale instituțiilor, instituțiilor și serviciilor acestora și a registrului Tribunalului.