Normativizarea juridică

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 85 în total
Cuvinte : 39452
Mărime: 168.28KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ionescu Maria

Cuprins

CAPITOLUL I NORMATIVITATEA, ORDINE SOCIALĂ ŞI CONTROL SOCIAL 4

1.1. Ordine socială şi control social 4

1.1.1 Ordine socială 4

1.1.2. Control social 4

1.2. Concepte de normă şi normativitatea 8

1.2.1. NORMĂ 8

1.2.2. Normativitatea 13

1.3. Rolul normativităţii în edificarea şi reglarea ordinii sociale şi în exercitarea controlului14

CAPITOLUL II UNITATEA ŞI DIVERSIFICAREA ORGANIZĂRILOR NORMATIVE 17

2.1. Norma juridică 17

2.1.1. Definiţie şi trăsături specifice 17

2.1.2. Structura normei juridice 18

2.1.3. Clasificări ale normelor juridice 19

2.1.3.1. Criteriul ramurii de drept 19

2.1.3.2. Criteriul forţei juridice a actului normativ 19

2.1.3.3. Criteriul structurii logice 19

2.1.3.4. Criteriul sferei de aplicare 20

2.1.3.5. Criteriul conduitei prescrise 21

2.1.4. Acţiunea normei juridice 22

2.1.4.1. Acţiunea în timp a normelor juridice 22

2.1.4.2. Acţiunea în spaţiu a normelor juridice 25

2.1.4.3. Acţiunea normelor juridice asupra persoanelor 26

2.1.5. Izvoarele de drept 26

2.1.5.1 Actele normative 26

2.1.5.2 Obiceiul (cutuma) 27

2.1.5.3. Jurisprudenţa (practica judiciară) 28

2.1.5.4. Doctrina 28

2.1.6. Interpretarea normelor juridice 29

2.1.6.1. Definiţia şi necesitatea interpretării 29

2.1.6.2 Clasificarea interpretării normelor juridice 30

2.1.6.3 Metode de interpretare a normelor juridice 32

2.2. Norma de convieţuire, tehnică, morală şi organizaţională 34

CAPITOLUL III NORMATIVITATEA JURIDICĂ 38

3.1. Funcţii 38

3.2. Conţinutul normativităţii juridice 40

3.3. Normativitatea juridică „expresie a voinţei juridice” 43

3.5. Eugeniu Speraţia „Legil Virtuti şi defecte ale normativităţii juridice” 46

CAPITOLUL IV VIRTUTI 53

4.1. Virtuti 53

4.1.1. Ce este virtutea? 53

4.1.2. Evoluţia istorică a conceptului de virtute în cultura occidentală 56

4.2. Defectele evoluţiei dreptului „oasa, d-norma cutumiarului social” 78

Bibliografie 85

Extras din document

CAPITOLUL I

NORMATIVITATEA, ORDINE SOCIALĂ ŞI CONTROL SOCIAL

1.1. Ordine socială şi control social

1.1.1 Ordine socială

Într-o manieră generală şi destul de vagă, ordina socială desemnează ansamblul instituţiilor - şi al relaţiilor stabile dintre acestea - existent într-o societate dată. Asupra naturii ordinea socială există concepţii diferite, între care cel puţin două sunt dominante în sociologia contemporană. Prima dintre ele se întemeiază pe „postulatul integraţionist", care presupune că societăţile sunt sisteme integrate funcţional, ţinute în echilibru datorită unor mecanisme regulatoare cu acţiune recurentă. Este unul din principiile fundamentale ale sociologiei funcţionaliste. Pentru T. Parsons, de pildă, ordinea socială se întemeiază pe un sistem congruent de norme sociale generale şi unanim acceptabile într-o anumită societate.

În această perspectivă ordinea socială capătă un sens oarecum restrictiv, ea fiind generată exclusiv de acele modele de acţiune şi interacţiune umană care sunt inspirate de aceste norme, întrunesc un consens social şi deci sunt socialmente funcţionale. Fenomenele disfuncţionale sunt interpretate ca simptome ale proceselor de „dezorganizare" socială.

Cea de a doua concepţie propune o „imagine coercitivă", în care ordinea socială se bazează pe constrângere şi forţă. Din această cauză ea tinde constant spre propria depăşire ca urmare a acţiunii unor forţe interne, din a căror confruntare rezultă un proces neîntrerupt de schimbare.

Conform teoriei marxiste - cea mai radicală dintre concepţiile conflictualiste - în societăţile structurate pe baze de clasă, ordinea socială întruchipează sistemul instituţional istoriceşte constituit prin care se asigură dominaţia economică, politică, ideologică, culturală etc. a unor clase de către altele.

În limbajul curent, ordinea socială semnifică desfăşurarea normală a vieţii sociale, cu alte cuvinte lipsa „dezordinii" (tulburări, manifestaţii, mişcări sociale revendicative sau contestatate etc.). C.A.

1.1.2. Control social

Intr-un sens general şi comun, controlul social desemnează procesul prin care o Instanţă (persoană, grup, Instituţie, asociaţie sau organizaţie) reglementează, orientează, modifică sau influenţează comportamentele sau acţiunile altei instanţe, ce aparţine aceluiaşi sistem, cu ajutorul unor mijloace materiale şi simbolice, în vederea asigurării conformităţii şi păstrării echilibrului specific sistemului. Funcţiile controlul social sunt de prevenire, limitare sau eliminare a abaterilor de la normativitatea existentă. Acestea se realizează prin însuşirea metodelor tipice pentru cultura sistemului şi prin mecanismele instituţionale care recompensează sau sancţionează conformitatea sau devianţa faţă de norme.

Intr-un sens mal specific, controlul social este rezultatul raporturilor de interdependenţă dintre elementele unui sistem şi al determinării componentelor de către sistemul căruia îl aparţin.

Această accepţiune a fost consacrată ca urmare a progreselor făcute in aplicarea analizei sistemice şi a celei cibernetice in sociologie (R. Boudon, 1982). Atenţia se concentrează asupra posibilităţii de apariţie a unor situaţii critice în funcţionarea unui sistem, care tind să-i tulbure identitatea sau coerenţa şi asupra tensiunii interne spre conservarea consistenţei sistemului prin îndepărtarea, evitarea sau corectarea raporturilor sau poziţiilor care-i ameninţă integritatea sau echilibrul.

Sancţiunile sociale, pozitive sau negative, apar astfel ca acele mecanisme ale controlului social prin care se conservă integritatea normelor, se penalizează acţiunile şi se încurajează conformitatea.

În funcţie de mijloacele sau Instrumentele utilizate se distinge intre controlul prin constrângere (coercitiv) şi controlul psiho-social sau fi persuasiv.

Controlul corectiv este realizat de instituţiile juridice şi de cele investite cu asigurarea ordinii publice (L. Althusser le numeşte „aparate represive ale statului") cu ajutorul unor mijloace de forţă sau de ameninţare cu forţa (fizici sau simbolici). Se exercită asupra acelor acţiuni sau comportamente care se află sub incidenţa delincvenţei şi criminalităţii sau care sunt apreciate ca pericole importante pentru ordinea sociali şi de stat.

Controlul psiho-social constă în reglementarea şi coordonarea acţiunilor individuale sau de grup cu mijloace instituţionale (formale) sau informale.

Controlul formal constă în definirea şi instituirea de norme impersonale, instituţionalizate în regulamente sau coduri, de regulă scrise de către asociaţii sau organizaţii sociale. Ele precizează drepturi şi obligaţii ale membrilor, recompense şi pedepse (sau sancţiuni pozitive şi negative), cadrul organizatoric etc.

Menirea normelor regulamentare este triplă: coordonarea acţiunilor individuale pentru realizarea scopurilor comune, minimalizarea surselor de conflict, perpetuarea asociaţiei sau organizaţiei.

Coordonarea se referă la generarea de acţiuni colective, distribuţia în timp a acţiunilor individuale sau colective în funcţie de o ordine a priorităţilor şi a valorilor, integrarea eforturilor individuale în vederea maximizării unei funcţii-obiectiv comune.

Controlul formal sau instituţional tinde nu numai către reglementarea, ci şi spre standardizarea conduitelor instrumentale (productive) şi expresive ale oamenilor sau grupurilor, perpetuând astfel ordinea socială. Unele instituţii (cum ar fi cele ştiinţifice, artistice sau de comunicare) se concentrează mai ales asupra coordonării acţiunilor, evitând producerea de efecte de standardizare a conduitelor productive şi expresive. În general, controlul formal face tranziţia dinspre controlul coercitiv spre cel informal.

Controlul informal se realizează mal Ia nivelul rolurilor sociale dintr-un sistem şi se manifestă în mod Implicit in cadrul interacţiunilor. EI este rezultatul socializării în cadrul normativităţii sociale existente şi al învăţării sociale, adică al interiorizării sistemului de norme, de modele de comportare şi atitudini tipice pentru o societate.

Preview document

Normativizarea juridică - Pagina 1
Normativizarea juridică - Pagina 2
Normativizarea juridică - Pagina 3
Normativizarea juridică - Pagina 4
Normativizarea juridică - Pagina 5
Normativizarea juridică - Pagina 6
Normativizarea juridică - Pagina 7
Normativizarea juridică - Pagina 8
Normativizarea juridică - Pagina 9
Normativizarea juridică - Pagina 10
Normativizarea juridică - Pagina 11
Normativizarea juridică - Pagina 12
Normativizarea juridică - Pagina 13
Normativizarea juridică - Pagina 14
Normativizarea juridică - Pagina 15
Normativizarea juridică - Pagina 16
Normativizarea juridică - Pagina 17
Normativizarea juridică - Pagina 18
Normativizarea juridică - Pagina 19
Normativizarea juridică - Pagina 20
Normativizarea juridică - Pagina 21
Normativizarea juridică - Pagina 22
Normativizarea juridică - Pagina 23
Normativizarea juridică - Pagina 24
Normativizarea juridică - Pagina 25
Normativizarea juridică - Pagina 26
Normativizarea juridică - Pagina 27
Normativizarea juridică - Pagina 28
Normativizarea juridică - Pagina 29
Normativizarea juridică - Pagina 30
Normativizarea juridică - Pagina 31
Normativizarea juridică - Pagina 32
Normativizarea juridică - Pagina 33
Normativizarea juridică - Pagina 34
Normativizarea juridică - Pagina 35
Normativizarea juridică - Pagina 36
Normativizarea juridică - Pagina 37
Normativizarea juridică - Pagina 38
Normativizarea juridică - Pagina 39
Normativizarea juridică - Pagina 40
Normativizarea juridică - Pagina 41
Normativizarea juridică - Pagina 42
Normativizarea juridică - Pagina 43
Normativizarea juridică - Pagina 44
Normativizarea juridică - Pagina 45
Normativizarea juridică - Pagina 46
Normativizarea juridică - Pagina 47
Normativizarea juridică - Pagina 48
Normativizarea juridică - Pagina 49
Normativizarea juridică - Pagina 50
Normativizarea juridică - Pagina 51
Normativizarea juridică - Pagina 52
Normativizarea juridică - Pagina 53
Normativizarea juridică - Pagina 54
Normativizarea juridică - Pagina 55
Normativizarea juridică - Pagina 56
Normativizarea juridică - Pagina 57
Normativizarea juridică - Pagina 58
Normativizarea juridică - Pagina 59
Normativizarea juridică - Pagina 60
Normativizarea juridică - Pagina 61
Normativizarea juridică - Pagina 62
Normativizarea juridică - Pagina 63
Normativizarea juridică - Pagina 64
Normativizarea juridică - Pagina 65
Normativizarea juridică - Pagina 66
Normativizarea juridică - Pagina 67
Normativizarea juridică - Pagina 68
Normativizarea juridică - Pagina 69
Normativizarea juridică - Pagina 70
Normativizarea juridică - Pagina 71
Normativizarea juridică - Pagina 72
Normativizarea juridică - Pagina 73
Normativizarea juridică - Pagina 74
Normativizarea juridică - Pagina 75
Normativizarea juridică - Pagina 76
Normativizarea juridică - Pagina 77
Normativizarea juridică - Pagina 78
Normativizarea juridică - Pagina 79
Normativizarea juridică - Pagina 80
Normativizarea juridică - Pagina 81
Normativizarea juridică - Pagina 82
Normativizarea juridică - Pagina 83
Normativizarea juridică - Pagina 84
Normativizarea juridică - Pagina 85

Conținut arhivă zip

  • Normativizarea Juridica
    • cuprins.doc
    • Normativizarea Juridica.doc

Alții au mai descărcat și

Normativizarea juridică ca normă socială

CAPTOLUL I APARIŢIA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Întemeietorii sociologiei Sociologia ca ştiinţă a apărut relativ târziu: în deceniile 3-4 ale...

Actiunea Normelor Juridice in Timp, Spatiu si Asupra Persoanelor

I. ELEMENTE DE TEORIE GENERALA A NORMELOR Din cele mai vechi timpuri, cele mai simple actiuni umane erau îndreptate spre a le asigura securitatea...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Praxiologia normelor juridice

INTRODUCERE Normele juridice sunt adoptate în vederea transpunerii în viaţă a prevederilor lor. Adoptând un act normativ, legiuitorul urmăreşte...

Drept și Legislație în Asistență Socială

Cultura juridică şi activitatea de asistenţă socială 1. 1. Rolul şi importanţa disciplinelor juridice în formarea asistenţilor sociali Dacă ar...

Te-ar putea interesa și

Organizarea și funcționarea Curții Constituționale în Republica Moldova

INTRODUCERE Actualitatea temei. La momentul actual, constituţia este actul prin care se definesc condiţiile exercitării puterii politice, se...

Constituția

Unii autori definesc noţiunea de principiu constituţional prin prisma acelor legităţi care stau, în general, la baza dreptului constituţional. Aici...

Normativizarea juridică ca normă socială

CAPTOLUL I APARIŢIA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Întemeietorii sociologiei Sociologia ca ştiinţă a apărut relativ târziu: în deceniile 3-4 ale...

Homosexualitate

Definiţii ale homosexualităţii Homosexualitatea poate fi definită ca “relaţie amoroasă între două persoane de acelaşi sex, termen aplicat atât...

Sinteze Drept Constitutional

1. Originea dreptului În orice colectivitate umana, indiferent care ar fi stadiul de dezvoltare al acesteia sau marimea populatiei sunt necesare...

Ai nevoie de altceva?