Normativizarea juridică ca normă socială

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 57 în total
Cuvinte : 21063
Mărime: 88.19KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Petre Ion

Cuprins

CUPRINS

CAPTOLUL I APARIŢIA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 5

1.1. Întemeietorii sociologiei 5

1.2. Contextul apariţiei sociologiei ca ştiinţă 12

1.3.Premise social-structurale 13

CAPITOLUL II ASPECTE INTRODUCTIVE SOCIOLOGIE JURIDICA 16

2.1. Notiuni generale 16

2.2. Obiectul sociologiei si specificul acesteia pentru sociologia juridica 16

2.3. Specificul obiectului Sociologiei Juridice 17

2.4. Metode de cercetare folosite de sociologie 18

2.5. Specificul metodologiei sociologice juridice 19

2.6. Functiile sociologiei juridice 20

2.7. Scopul sociologiei 21

2.8. Definitia sociologiei juridice 23

CAPITOLUL III 24

3.1. Metodologia cercetării : intre teorie si normativitate 24

3.1.1 Unitatea metodologiei 24

3.1.2. Impactul teoriei sociologice asupra practicii de cercetare 27

3.1.3. Implicatii normative ale metodologiei 29

3.2. Orientari ale practicii metodologice 30

3.2.1 Clasificarea orientarilor metodologice 30

3.2.2 Practici metodologice “obiective” 31

3.2.3 Practici metodologice “interpretative” 31

3.3. Geneza proiectului metodologic 32

CAPITOLUL IV CONCEPT GENERAL SOCIAL ŞI JURIDIC 35

4.1. Normele sociale 35

4.2. Roluri sociale ale normelor 39

4.3. Grupele sociale 47

4.3. Norma juridică 49

4.3.1. Noţiunea şi trăsăturile normei juridice 49

4.3.2. Structura normei juridice 51

4.3.3. Structura logico-juridică a normei 51

4.3.4. Normativitatea juridică 53

4.3.5. Clasificarea normelor juridice 53

4.3.6. Sistematizarea normelor juridice 55

4.3.7. Interpretarea normelor juridice 55

CAPITOLUL V NORMA JURIDICA CA NORMA SOCIALA 58

CAPITOLUL VI STATUS SOCIAL, ROL SOCIAL SI PROCESUL DE SOCIALIZARE 64

5.1. Definitia notiunilor de status si rol social 64

5.2. Clasificarea statusurilor sociale 65

5.3. Conflictul de rol si ambiguitatea rolului 66

5.4. Procesul de socializare 66

5.5. Scopurile socializarii 67

5.6. Factorii de socializare 68

5.7. Integrarea sociala 70

5.8. Resocializarea 71

5.9. Ordinea sociala si juridica 71

5.9.1. Societatea umana si normele sociale 71

5.9.2. Obiceiul 73

5.9.3. Morala 73

5.9.4. Normele juridice 74

5.9.5. Raportul dreptului cu morala 76

5.9.6. Control social 76

BIBLIOGRAFIE 79

Extras din document

CAPTOLUL I

APARIŢIA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ

1.1. Întemeietorii sociologiei

Sociologia ca ştiinţă a apărut relativ târziu: în deceniile 3-4 ale secolului XIX. Cu mult înainte de această dată, însă, numeroşi gânditori au fost preocupaţi de studierea proceselor şi a instituţiilor sociale, a elementelor constitutive ale vieţii sociale.

Din gândirea filosofilor, a economiştilor, a istoricilor s-au desprins în decursul veacurilor fragmente care încet, încet au alcătuit o matcă comună, constituind în cele din urmă o ştiinţă socială de sine stătătoare, cu obiect, metode şi rezultate proprii.

Mulţi gânditori apreciază că Aristotel (384 î. Hr.), cu celebra sa formulă “zoon politikon”, poate fi considerat ca fondator sau măcar precursor al sociologiei.

Un dialog imaginar între Platon şi Aristotel ar putea rezuma opoziţia dintre preocuparea pozitivistă a sociologiei şi preocuparea normativă a filosofiei.

Plecând de la un anumit număr de idei a priori despre valorile şi idealurile omului, Platon “ a construit” o cetate, care trebuia să permită oamenilor să realizeze acest ideal.

Aristotel, urmând o metodă exact opusă, studiază cu minuţiozitate constituirea diferitelor cetăţi ale lumii elene şi le face o tipologie, încercând să înţeleagă adevăratul lor spirit.

El porneşte,deci, de la descrierea realităţii sistemelor politice pe care le analizează pentru a stabili concluziile. Ori, ca principiu, acest demers este cel al sociologului contemporan.

Mai târziu, în epoca medievală, marile spirite s-au plasat deliberat în perspectivă platoniciană : Sf. Thomas “construia” cetatea lui Dumnezeu şi Th. Morus, cetatea ideală (Utopia).

Trebuie să aşteptăm până în secolul al XVIII-lea pentru a putea constata reluarea perspectivei empirice şi pozitiviste a lui Aristotel.

Mai multe puncte de vedere, printre care şi cel al lui Raymond Aron, susţin că Montesquieu este cel dintâi gânditor care creează o operă sociologică. În lucrarea sa, Consideraţii asupra măreţiei şi decadenţei romanilor el încearcă, pentru început, să înţeleagă cum o civilizaţie creşte, ajunge la apogeul său şi apoi intră în declin şi moare ; problemă de istoria filosofiei, pe care el o pune, însă, în termeni de sociologie istorică.

În faimoasa lucrare Despre spiritul legilor (1748), el nu încearcă să descrie regulile pe care societatea încearcă să le impună oamenilor, ci să înţeleagă “spiritul” lor, relaţiile care există între ele, conduita oamenilor şi structura societăţii, iar acestea sunt, prin definiţie, probleme sociologice.

Montesquieu încearcă să înţeleagă chiar şi diversitatea temperamentelor în funcţie de climă, veche problemă aristotelică pe care geografii şi-au pus-o la sfârşitul secolului XIX şi pe care sociologii şi psihologii şi-o pun la ora actuală, în termenii de personalitate socială .

Cel care a dat numele sociologiei şi care este unanim recunoscut ca părinte şi fondator al sociologiei ca ştiinţă este Auguste Comte (1798-1857). El susţine că există un fenomen social aşa cum există şi unul fizic numind “fizica socială”, sociologie.

În concepţia sa, “grupurile au o viaţă, o evoluţie şi o disoluţie”. Ele pot fi privite din punct de vedere static : prin analiza structurii lor, a organelor care o compun. Descrierea lor va forma prima parte a studiului sociologic şi se va chema “statică socială”.

O a doua parte se va ocupa cu funcţiunile, cu activitatea socială, cu evoluţia şi transformările succesive pe care le-au înregistrat colectivităţile de-a lungul istoriei. Aceste capitole vor constitui ,,Dinamica socială” (Discours sur l’esprit positif, 1844).

Auguste Comte se înscrie în marile spirite ale secolului al XIX- lea, care aveau ambiţia de a cuprinde într-o privire trecutul, prezentul şi viitorul umanităţii şi societăţii într-o viziune oarecum profetică, să facă o sinteză totală a omului. Pentru el, sociologia este un fel de evanghelie pozitivă pe care el are misiunea de a o propovădui.

Ştiinţele umaniste în general şi instituţiile, precizează fondatorul sociologiei, sunt supuse legii celor trei stări, care le călăuzeşte de la etapa teologică la etapa poztivă, trecând printr-o tranziţie metafizică.

Sociologul român Mihai Ralea evidenţiază inconvenientul sociologiei comtiene, faptul că fenomenul social este gândit ca find acelaşi pretutindeni. ,,Societatea la care se gândeşte Comte este umanitatea, una şi aceeaşi în toate părţile, un fel de grup abstract matematic. Sforţările sociologiei de mai târiu vor fi să arate că există o mulţime de tipuri de societăţi (…). Sociologia trebuie să le observe, să le studieze, să le clasifice” .

Charles Alexis de Tocqueville (1805-1859), numit de Henri Mendras al treilea mare sociolog al secolului XIX, demonstrează o rigoare metodologică cu adevărat modernă în studierea democraţiei americane şi a Vechiului Regim francez. Timp de trei ani, el a studiat funcţionarea la nivel local a societăţii americane şi a surprins ,,regularităţi” ce păreau a fi spiritul profund al acelei societăţi.

Preview document

Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 1
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 2
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 3
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 4
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 5
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 6
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 7
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 8
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 9
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 10
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 11
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 12
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 13
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 14
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 15
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 16
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 17
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 18
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 19
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 20
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 21
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 22
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 23
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 24
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 25
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 26
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 27
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 28
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 29
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 30
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 31
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 32
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 33
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 34
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 35
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 36
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 37
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 38
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 39
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 40
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 41
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 42
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 43
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 44
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 45
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 46
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 47
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 48
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 49
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 50
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 51
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 52
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 53
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 54
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 55
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 56
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 57
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 58
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 59
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 60
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 61
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 62
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 63
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 64
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 65
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 66
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 67
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 68
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 69
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 70
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 71
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 72
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 73
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 74
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 75
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 76
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 77
Normativizarea juridică ca normă socială - Pagina 78

Conținut arhivă zip

  • Normativizarea Juridica ca Norma Sociala
    • cuprins.doc
    • Normativizarea Juridica ca Norma Sociala.doc

Alții au mai descărcat și

Imigranții

CAPITOLUL I. INTEGRAREA IMIGRANȚILOR Secţiunea I CONCEPTUL DE INTEGRARE Conceptul de integrare este folosit ȋn multe discipline academice,...

Nulitatea Actului Juridic Civil

CAPITOLUL I NOŢIUNEA DE NULITATE SECŢIUNEA I NOŢIUNEA DE NULITATE A ACTULUI JURIDIC A. Accepţiunea expresiei “nulitatea actului juridic civil”...

Nulitatea Actului Juridic Civil

LISTA CU ABREVIERI C.civ.=Cocdul civil Cpr.civ.=Codul de procedura civila C.fam.=Codul familiei Dec.civ.=Decizia civila Trib.Supr.=Tribunalul...

Normativizarea juridică

CAPITOLUL I NORMATIVITATEA, ORDINE SOCIALĂ ŞI CONTROL SOCIAL 1.1. Ordine socială şi control social 1.1.1 Ordine socială Într-o manieră generală...

Condițiile de Fond ale Actului Juridic

V. CONCLUZII ŞI EVENTUALE IMPLICAŢII ALE LUCRĂRII.48 I.ABSTRACT Civil law as a branch of law is all the legal rules governing property and...

Problematica cetațeniei, în contextul globalizării și al integrării europene

Introducere Această lucrare obiectivă analizează fenomenul globalizării și al cetățeniei europene în interiorul ordinii juridice comunitare, care...

Norma Juridică

1. Notiunea de interpretare a normelor juridice Interpretarea desemneaza operatiunea intelectuala de stabilire a sensului exact al normelor...

Norma Juridică

I. Caracteristicile normei juridice I.1 Conceptul de normă juridică Norma juridică ca element constitutiv al dreptului este o regulă de conduită,...

Ai nevoie de altceva?