Obiectul infracțiunii

INTRODUCERE

Precum bine meţiona reputatul jurist moldovean Sergiu Brînză, fiinţarea şi dezvoltarea societăţii ar fi de neconceput în lipsa asigurării unui climat în care sistemul de valori, pe care se întemeiază societatea, să fie pus la adăpost împotriva celor mai grave pericole. Astăzi în Republica Moldova are loc o prefacere a tuturor valorilor. Un nou spirit obiectiv, un nou mod de a gândi şi de a fi, de a valoriza şi de a crea, o nouă sensibilitate sunt pe cale de a se institui. În general, două condiţii majore trebuie îndeplinite pentru ca reflecţia despre valori să devină prioritară: libertatea gândirii şi zguduirea sistemului existent de valori printr-un eveniment de mari proporţii, precum ar fi instaurarea democraţiei în Europa Centrală şi cea de Est. În societatea moldovenească, sistemul de valori se află într-un proces de restructurare radicală. În această reconstituire a sistemului de valori locul principal este rezervat valorilor democratice şi umaniste. Iată de ce, în cadrul noii societăţi posttotalitare, persoana devine realmente, şi nu declarativ, valoarea socială supremă, care trebuie ocrotită cu ajutorul tuturor mijloacelor juridice, dar în primul rând – pe calea aplicării mijloacelor dreptului penal.

De asemenea, actualitatea temei investigate este determinată de schimbările care au avut loc în Republica Moldova în ultimele două decenii, schimbări care au influenţat în mod radical asupra apărării penale a valorilor sociale (spre exemplu a patrimoniului).

Lucrarea de faţă compare în postura nu doar de a oferi celor interesaţi reţete de analiză şi stabilire a obiectului infracţiunilor, ci, mai ales, de a prezenta soluţiile funcţionale, elaborate deja în literatura de specialitate, în găsirea unor soluţii acceptabile la problemele şi nevoile vieţii concrete.

Bazîndu-ne pe vastul şi bogatul material bibliografic, lucrarea de faţă constituie o încercare de tratare interdisciplinară (juridico-penală, juridico-civilă, sociologică, filosofică, axiologică etc.) a problematicii privind obiectul infracţiunilor.

Cele evocate permit a determina problema obiectului infracţiunilor contra patrimoniului ca fiind o problemă juridică de maximă actualitate, al cărei grad de studiere nu poate satisface nevoile curente ale teoriei şi practicii dreptului penal, de a cărei soluţionare depinde perspectiva reformelor juridice, economice şi sociale din ţara noastră.

Scopul principal al prezentei teze constă în analiza complexă, interdisciplinară, atît juridică, cît şi filozofico-socilologică, a obiectului infracţiunilor.

Scopul propus se concretizează într-un şir de obiective. Astfel, obiectivele specifice includ:

Obiectivele specifice ale tezei sunt următoarele:

1) analiza juridico-istorică a evoluţiei concepţiilor privind obiectul infracţiunilor, în general;

2) analiza juridico-comparativă a cadrului normativ al infracţiunilor, prin prisma corelaţiei dintre obiectul juridic generic şi obiectul juridic special al infracţiunilor;

3) împărţirea pe categorii a obiectului infracţiunii în funcţie de necesităţile politicii penale moderne;

4) analiza locului obiectului infracţiunii în componenţa infracţiunii;

Lucrarea conţine o totalitate de postulate ce permit a formula concluzii, generalizări şi legităţi ştiinţifice net superioare celor antecedente, pasibile să implice rezolvări pentru ştiinţă şi practică.

Cercetarea a fost axată pe analiza aprofundată a opiniilor şi teoriilor consacrate materiei investigate. Printre savanţii care s-au dedicat activ elaborării acestor concepţii se numără: autorii români - Antoniu G., V.Dongoroz, C.Bulai, M.Zolyneak, M.Basarab, I.Oancea, C.Barbu, B.Braunştein, V.Drăghici ; moldoveni - Brînză S., Ulianovschi X., Stati V., etc.; sovietici şi ruşi - M.A. Ghelfer, N.I. Zagorodnikov, G.A. Krigher, M.I. Fedorov, E.A. Frolov, N.I. Korjanski, şi alţii. Beneficiem de un bogat matarial juridico-normativ, o parte a căruia l-am utilizat în realizarea prezentei teze.

La analiza juridico-penală a infracţiunii prevăzute în art. 327 al Codului penal al RM – abuzul de putere sau abuzul de serviciu am beneficiat de o vastă literatură, atît moldovenească şi românească, cît şi rusă şi sovietică, dar şi de o solidă bază documenatră.

Lucrarea este alcătuită din două capitole:

Capitolul 1. Obiectul infractiunii. Aspecte teoretice şi noţiuni

şi Capitolul 2. Analiza juridică obiectului juridic al infracţiunii

În afară de aceste două capitole, am prezentat, în încheierea tezei, un studiu de caz - o analiză juridico-penală a infracţiunii prevăzute în art. 327 al Codului penal al RM – abuzul de putere sau abuzul de serviciu.