Obligația de Întreținere între Soți

CONSIDERAŢII GENERALE

CAPITOLUL I

NOŢIUNE, CARACTERE JURIDICE ŞI NATURA JURIDICĂ A PENSIEI DE ÎNTREŢINERE

1.1. Noţiune

În literatura juridică unii specialişti au definit obligaţia legală de întreţinere pornind de la izvorul obligaţiei (legea) şi finalitatea urmărită de legiuitor.

Definind succint această obligaţie, considerăm obligaţia de întreţinere ca pe o „îndatorire impusă de lege unei persoane de a presta altei persoane mijloacele necesare traiului”.

Această instituţie se prezintă sub aspecte variate şi complexe care nu pot fi redate într-o formulă scurtă capabilă să cuprindă toate elementele esenţiale ale acestei obligaţii.

Într-o altă opinie, s-a arătat că „obligaţia de întreţinere este îndatorirea prevăzută de lege în sarcina unei persoane de a presta mijloace de trai, în măsura posibilităţilor sale, altei persoane apropiate, indicată de lege, când aceasta se află în nevoie din cauza unei incapacităţi de a munci”.

Forma concretă în care se realizează prestaţia ce constituie obiectul obligaţiei legale de întreţinere poartă denumirea de pensie de întreţinere.

Temeiul sau fundamentul obligaţiei legale de întreţinere se află în solidaritatea dintre membrii familiei în afecţiunea reciprocă şi prietenia care îi leagă precum şi în regulile de convieţuire socială care cer ca persoanele între care există relaţii de familie sau relaţii asemănătoare acestora să nu rămână indiferente în cazul în care unele din ele s-ar afla în nevoie din cauza incapacităţii de a munci. Familia însă cuprinde nu numai pe soţi şi persoanele care descind dintr-un autor comun ci şi persoane care la început au fost străine (de exemplu copii înfiaţi sau luaţi spre creştere).

1.2. Caractere juridice

Caracterele juridice ale obligaţiei de întreţinere sunt deduse din prevederile legale şi conferă acestei instituţii o identitate proprie.

Obligaţia de întreţinere poate fi privită sub forma unei datorii de întreţinere şi se deosebeşte de celelalte obligaţii reglementate de codul familiei.

a) Obligaţia de întreţinere este o obligaţie legală

Acest caracter imperativ al obligaţiei legale de întreţinere înseamnă că părţile n-o pot înlătura sau restrânge cu anticipaţie, prin acte juridice, ea impunându-se pe tot timpul cât creditorul este în nevoie din cauza incapacităţii de a munci.

Ţinînd seama de caracterul imperativ al obligaţiei de întreţinere, instanţele judecătoreşti au statutat că, nu sunt valabile convenţiile şi actele unilaterale de renunţare definitivă pe viitor la dreptul de întreţinere, în întregime sau chiar numai în parte prin restrîngerea dreptului. În ce priveşte însă restrângerile temporare ale dreptului de întreţinere, instanţa supremă a statutat că acestea vor fi valabile dacă sunt încuviinţate de către instanţa de judecată.

Referitor la renunţarea datorată pentru trecut s-a apreciat că aceasta trebuie considerată valabilă, deoarece se presupune că atât timp cât cel îndreptăţit la întreţinere n-a solicitat-o înseamnă că el nu s-a aflat în nevoie.

Dispoziţiile legale privitoare la obligaţia de întreţinere sunt prevăzute în scop de ocrotire şi anume în scopul de a asigura existenţa persoanelor anume prevăzute care se află în nevoie, din cauza incapacităţii de a munci. Din acest caracter rezultă următoarele consecinţe:

• Obligaţia de întreţinere nu există decât între persoanele şi în condiţiile prevăzute de lege;

• Nu se poate renunţa la dreptul de întreţinere pentru viitor

• Este valabilă renunţarea la dreptul de întreţinere pentru trecut

• Înţelegerea părinţilor cu privire la contribuţia fiecăruia la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională necesare copilului lor minor este valabilă în măsura în care nu nesocoteşte drepturile acestuia. Părinţii se pot înţelege şi în sensul că părintele căruia nu i s-a încredinţat minorul să fie scutit în întregime ori numai parţial de plata contribuţiei la întreţinerea acestuia. Eventualele schimbări în situaţia materială a părinţilor sau a veniturilor minorului pot să justifice modificările înţelegerii părinţilor sau a hotărârii judecătoreşti referitoare la cuantumul pensiei de întreţinere.