Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 80 în total
Cuvinte : 27177
Mărime: 100.28KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dediliu

Cuprins

CAPITOLUL I: Delimitări conceptuale

-UniuneaEuropeană-Scurt istoric

-Definirea ordinii juridice a Comunitătilor Europene

CAPITOLUL II: Particularităti în elaborarea normelor apartinand ordinii juridice a U.E.

-Elaborarea tradiţională a dreptului primar

-Elaborarea specifica a normelor de drept care provin din angajamentele externe ale Comunitătilor

-Elaborarea specifica a izvoarelor complementare ale dreptului comunitar.

-Elaborarea specifică a izvoarelor derivate ale dreptului comunitar.

-Particularitătile crearii principiilor generale de drept specifice dreptului comunitar

-Particularitati revelate de jurisprudenta CJCE funcţia normativa a jurisprudentei

CAPITOLUL III: Aplicabilitatea imediata a dreptului comunitar

-Specificitatea ordinii juridice comunitare

-Principiul aplicarii imediate

-Aplicabilitatea imediata a diferitelor izvoare de drept comunitar

CAPITOLUL IV: Efectul direct al dreptului comunitar

-Invocabilitatea dreptului comunitar de catre resortisanti

-Efect direct neconditionat şi nerestrans

-Efect direct conditionat şi nerestrans

-Efect direct conditionat şi restrans

-Invocabilitatea în afara teoriei efectului direct

CAPITOLUL V: Principiul aplicarii prioritare

-Principiul.

-Excepţia angajamentelor internaţionale ale statelor membre anterioare tratatelor constiutive

-Consecinte: Respectarea principiului

-Dificultatile de aplicare a principiului aplicarii prioritare

CAPITOLUL VI: Particularitati relevate în executarea normelor comunitare

-Rolul statelor membre

-Executarea normativa

-Executarea administrativa

-Executarea represiva

-Executarea jurisdictionala.

CAPITOLUL VII: Concluzii asupra particularitatilor ordinii juridice a Comunitatilor Europene: Corelatia normelor comunitare cu normele naţionale.

Extras din document

CAPITOLUL I

Delimitări conceptuale

Secţiunea I: Uniunea Europeană - Scurt istoric

1. Ideea organizării europene în istorie

Ideea organizării europene a apărut încă din Antichitate, un prim exemplu de organizare politică regăsindu-se la Roma , care, de la o comunitate restrânsă la dimensiunea unui stat, a realizat într-o primă etapă unitatea peninsulei stabilind încetul cu încetul autoritatea sa în jurul întregii Mediterane şi mai apoi până la “marginile lumii” de la Atlantic la Marea Neagră şi Marea Caspică. De la politica cetăţii la politica dominaţiei mondiale – ab urbe ad orbem – s-a ajuns la mundus romanus creat ca acţiune militară.

Mundus romanus a adus securitate externă şi internă locuitorilor imperiului favorizată de o reţea densă de drumuri propice atât comerţului cât şi deplasărilor rapide ale unităţilor militare. Moneda romană a ajuns la o relativă stabilitate. Instalată pax romana a însemnat organizarea imperiului cu toate implicaţiile sale inclusiv pe planul dreptului. Astfel prin edictul din 212 al împăratului Caracalla toţi oamenii liberi din imperiu au devenit cetăţeni romani, o astfel de cetăţenie nemaifiind întâlnită până la crearea Uniunii Europene.

Pe ruinele Romei s-a închegat o nouă unitate, de data aceasta nu economică ci spirituală – unitatea lumii creştine, ruptă şi ea prin marea schisma din 1054 accentuând şi rivalităţile politice. Prima încercare de construire politică a Europei sub semnul crucii a aparţinut lui Carol cel Mare. A fost o încercare de reconstruire a imperiului cezarilor, reuşită numai parţial, lipsindu-i o parte din continent, în principal partea răsăriteană, Imperiul Bizantin rupt de Occident.

Revoluţia franceză de la 1789 cu noile principii pe care le-a proclamat: drepturile omului şi ale cetăţeanului, dar şi drepturile popoarelor, Directoratul şi mai apoi Imperiul au făcut ca pentru câteva decenii o mare parte a Europei să fie organizată pe model francez. Construcţia napoleoniană făcută prin forţa armelor s-a prăbuşit odată cu dispariţia Împăratului. Înfrangerea imperiului francez din 1815 a schimbat faţa continentului: a început afirmarea Europei naţiunilor .

Confruntată cu numeroase dificultăţi, ca urmare a primului conflict mondial, Europa avea însă o problemă prealabilă de rezolvat, cea a existenţei ei, problema apărută în urma declinului său politic . Pentru prima dată Statele Unite ale Americii s-au implicat în mod decisiv în soluţionarea problemelor existente pe plan european.

Soluţiile acestei probleme decurgeau însă dintr-o alegere politică. Pentru Europa a exista înseamnă, deci, a avea capacitatea de a depăşi anumite praguri politice, ceea ce presupune crearea unor instituţii capabile de a lua decizii politice. Problema Europei este înainte de toate problema instituţiilor, cheie a progresului construcţiei europene.

Aceasta putea fi rezolvată tradiţional în funcţie de două concepţii: cea federalistă sau cea diplomatică, a cooperării. În sistemul cooperării, organul care statuează este colegiul statelor în unanimitate: statele sunt deci cele ce decid, fiind necesar votul negativ al unuia din ele pentru a împiedica adoptarea unei decizii. În sistemul federal cel care statuează este organul comun fără posibilitatea veto–ului vreunui stat.

În construcţia Europei aceste două căi au fost utilizate.

Astfel în perioada interbelică s-au afirmat numeroase proiecte care anticipau tentative mai coerente de unificare a Europei după un model federal. Se poate vorbi astfel de o continuitate istorică prin contribuţiile aduse acestor constructii teoretice la ceea ce va deveni în prezent Comunitatea Europeană. Putem remarca în acest sens propunerile diplomatului Coudenhove Kalergi care a publicat în 1922 manifestul “Pan Europa” în care afirma “Problema Europei se reduce la două cuvinte: unificare sau prăbuşire” .

Mai răsunătoare a fost iniţiativa lui Aristide Briand, ministrul francez de externe din anii 1929-1930 care în discursul său ţinut în faţa Adunării Societăţii Naţiunilor a precizat că între popoarele europene trebuie să existe un liant federal însă acesta “nu va trebui să atingă suveranităţile nici uneia dintre naţiunile care ar putea face parte din această asociaţie”. Deşi a avut un mare impact asupra opiniei publice totuşi discursul rămâne echivoc.

2.Premisele creării Comunităţilor Europene

Proiecte mai concrete de organizare europeană au apărut mai ales după cel de-al doilea conflict mondial când procesul de creare a comunităţilor a început cu adevărat. Încă din anii de război, ideile federaliste s-au răspândit în marea parte a mişcărilor de rezistenţă naţionale. Guvernele ţărilor ocupate refugiate la Londra s-au ocupat de organizarea politică şi economică a viitoarei Europe care urma să permită reconcilierea popoarelor şi reconstruirea economiilor. Însă unicul proiect care s-a materializat a fost crearea Benelux-ului (1944).

Preview document

Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 1
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 2
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 3
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 4
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 5
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 6
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 7
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 8
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 9
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 10
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 11
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 12
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 13
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 14
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 15
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 16
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 17
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 18
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 19
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 20
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 21
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 22
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 23
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 24
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 25
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 26
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 27
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 28
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 29
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 30
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 31
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 32
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 33
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 34
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 35
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 36
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 37
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 38
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 39
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 40
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 41
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 42
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 43
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 44
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 45
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 46
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 47
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 48
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 49
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 50
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 51
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 52
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 53
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 54
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 55
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 56
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 57
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 58
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 59
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 60
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 61
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 62
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 63
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 64
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 65
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 66
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 67
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 68
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 69
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 70
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 71
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 72
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 73
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 74
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 75
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 76
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 77
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 78
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 79
Ordinea Juridică a Comunitătilor Europene - Pagina 80

Conținut arhivă zip

  • Ordinea Juridica a Comunitatilor Europene.doc

Alții au mai descărcat și

Uniunea Europeană - Federație sau Confederație

INTRODUCERE Dincolo de tratate şi de evoluţiile concrete care rezultă din semnarea acestora de către state, problema de fond a Uniunii Europene...

Comunitatile Europene

Comunitatile Europene sunt organizatii economice care, pornind de la necesitatile integrarii economice, au pregatit terenul pentru integrarea...

Teoria Generala a Dreptului

Teoria generala a dreptului Teoria generala a dreptului reprezinta fenomenul juridic alcătuit din totalitatea ideilor, conceptelor, opiniilor cu...

Ramurile Dreptului

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI Secţiunea 1 Definiţia şi obiectul „Teoriei generale a dreptului” În rândul disciplinelor...

Izvoarele Dreptului Comunitar

INTRODUCERE IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR Uniunea Europeană este construită într-un sistem instituțional unic în lume. Prin izvoare ale...

Drept Comunitar. Uniunea Europeana

DREPT COMUNITAR CAPITOLUL I CONSTRUCŢIA EUROPEANĂ. IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR CREAREA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Privire succintă asupra...

Curtea de Justitie a Comunitatii Europene

1.Introducere Ca orice sistem de drept veritabil, şi cel al Comunităţii presupune existenţa unor garanţii jurisdicţionale ce trebuie să intre în...

Izvoarele Secundare (Derivate) ale Dreptului Comunitar

CAPITOLUL I ACTE COMUNITARE CU FORŢĂ JURIDICĂ OBLIGATORIE SECTIUNEA I CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE Termenul „act comunitar” inseamna orice...

Ai nevoie de altceva?