Ordinul european de anchetă

I. Aprecieri privind reglementarea ordinului eurpean de anchetă.

Uniunea Europeană reprezintă organizația politică și economică care a evoluat după cel de-al doilea război mondial în direcția creării unor legături comune între statele membre pe toate palierele vieții sociale, iar evoluția uniunii a reprezentat o continuă încercare de armonizare a legislației din toate statele în vederea îmbunățățirii cooperării în toate domeniile.

În acest context, domeniul cooperării judiciare de natură penală a crescut ca importanță în agenda organismelor de legiferare a uniunii, dat fiind și coeziunea crescută din alte domenii sociale și necesitatea de a aduce la îndemâna organelor judiciare din diferite state instrumentele necesare pentru buna desfășurare a procedurilor judiciare de descoperire, identificare și tragere la răspundere penală a autorilor.

Astfel, în cuprinsul Uniunii Europene, simplificarea cooperării judiciare în materie penală a reprezentat un pas mult așteptat în condițiile în care instrumentele tradiționale de cooperare erau ineficiente prin prisma modalității de aducere la începlinire și a timpului soluționării lor. În acest sens, cu prilejul lucrărilor Consiliului European de la Tampere din 1999 s-a pus în discuție legiferarea principiului recunoașterii reciproce, menit să devină „piatra de temelie a cooperării judiciare în materie penală”. Recunoașterea reciprocă între autoritățile judiciare ale statelor membre presupune faptul că o decizie judiciară emisă de către o autoritate judiciară a unui stat membru al Uniunii Europene este recunoscută și/sau executată de către un alt stat membru, având aceeași valoare ca o hotărâre emisă de către o autoritate judiciară din statul membru de executare. Pe tărâmul recunoașterii reciproce, o astfel de decizie judiciară a unui stat membru (stat emitent) produce efecte în toate celelalte state membre, fără a fi nevoie să fie subordonată unor condiții suplimentare conforme cu ordinea juridică a statului membru de executare.

Programul de măsuri al Consiliului de la Tampere cuprinde referințe relative și la alte forme de manifestare a cooperării judiciare în materie penală între statele member, respectiv punctul 36 al Programului de măsuri al Consiliului potrivit căruia „principiul recunoașterii reciproce se va aplica și măsurilor anterioare judecății, în special celor care vor permite autorităților competente să obțină probe și să sechestreze bunuri mobile; probele obținute legal de către o autoritate a unui stat membru vor fi admisibile în fața instanțelor din alt stat membru, luând în considerare standardele aplicabile în acesta din urmă”.

În Programul de la Haga se menționează în mod expres obținerea și admisibilitatea probelor printre măsurile de implementare a principiului recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare în materie penală.

Prin Programul de la Stockholm s-a afirmat că: trebuie să se urmărească instituirea unui sistem cuprinzător pentru obținerea probelor în cazurile cu o dimensiune transfrontalieră, pe baza principiului recunoașterii reciproce; întrucât instrumentele existente în domeniu constituie un regim fragmentar, este necesară o nouă abordare, pe baza principiului recunoașterii reciproce, dar, de asemenea, trebuie să se ia în considerare flexibilitatea sistemului tradițional de asistență judiciară reciprocă. În acest context, s-a considerat că mecanismele de obținere a probelor în cadrul Uniunii Europene care erau utilizate la mometul respetiv creează un cadru neunitar, fiind necesară o viziune comună asupra acestor chestiuni prin acestora într-un singur instrument - ordinul european de anchetă.

Ordinul european de anchetă a fost instituit prin Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală, find stabilit drept termen de transpunere a fost stabilit la data de 22 mai 2017.

Pentru transpunerea acetui instrument în legislația locală s-a făcut prin Legea nr. 236/2017 care a operat modificări Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

În esență, ordinul european de anchetă reprezintă un instrument de cooperare judiciară internațională în materie penală între statele Uniunii Europene, menit să înlocuiască o serie de alte asemenea instrumente, în anumite condiții, cel mai semnificativ fiind comisia rogatorie clasică.