Organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

Introducere

DIICOT este unica structură din cadrul Ministerului Public, specializată în combaterea şi investigarea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism.

DIICOT a fost înfiinţat în anul 2004, prin Legea nr. 508/2004 modificată prin

O.U.G. nr. 7/2005, O.U.G. nr. 131/2006 si O.U.G. nr. 54/2010, în scopul destructurării grupurilor infracţionale organizate, frontaliere şi transfrontaliere.

DIICOT efectuează investigaţii în materia infracţiunilor grave, definite de Legea nr.39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.

DIICOT functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, are personalitate juridică proprie si buget propriu.

DIICOT este condusă de un procuror sef, asimilat prim adjunctuluiProcurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Competentele legale ale DIICOT sunt:

• Convetia ONU de la New York 2000;

• Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate;

• Articolul 12 din Legea nr. 508/2004.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este organizată ca structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, potrivit legii.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism are sediul în municipiul Bucureşti şi îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializaţi în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terrorism.

Organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este condusă de un procuror-şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este ajutat de un procuror-şef adjunct, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este organizată în structură centrală şi structură teritorială.

În cadrul structurii centrale se organizează prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, servicii, birouri şi compartimente conduse de procurori-şefi.

În circumscripţia teritorială a parchetelor de pe lângă curţile de apel se înfiinţează prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism servicii teritoriale conduse de procurori-şefi.

Prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se pot înfiinţa sau desfiinţa birouri teritoriale în circumscripţia teritorială a parchetelor de pe lângă tribunale. Birourile sunt conduse de procurori-şefi. În cazul desfiinţării birourilor teritoriale, personalul acestora va fi preluat în cadrul serviciilor teritoriale în subordinea cărora funcţionează sau în cadrul celorlalte birouri teritoriale din subordinea aceluiaşi serviciu teritorial.

Numărul procurorilor încadraţi în serviciile şi birourile structurii centrale, precum şi în serviciile şi birourile teritoriale este stabilit de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate, în limita numărului total de posturi aprobat.

În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism va funcţiona un birou de informare şi relaţii publice, care va asigura legătura cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă.