Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 23 în total
Cuvinte : 7733
Mărime: 46.39KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR" CARIERĂ JUDICIARĂ

Cuprins

1) Introducere

2) Atribuţiile Ministerului Public

3) Participarea procurorului la judecarea cauzelor în prima instanţă

4) Participarea procurorului la judecata în apel

5) Participarea procurorului la judecarea recursului.

6) Procurorul la titular al cererii de contestaţie în anulare şi participarea la soluţionarea contestaţiei în anulare.

7) Procedura prealabilă în fata procurorului in cazul revizuirii

8) Participarea procurorului la judecarea revizuirii

9) Procurorul ca titular al recursului în interesul legii şi participarea sa la soluţionarea acestuia.

10) Aspecte de drept comparat

11) Bibliografie

Extras din document

1. Introducere

Ministerul Public îndeplineşte un rol social în societăţile contemporane, cu deosebite semnificaţii în apărarea şi consolidarea statului de drept. Funcţiile esenţiale ale Ministerului Public sunt concentrate spre o singură finalitate: apărarea ordinii de drept.

Aceste funcţii de apărare a intereselor generale ale societăţii, de stabilire a adevărului în activitatea de înfăptuire a justiţiei şi de respectare a legii se regăsesc în toate legislaţiile moderne.

În anumite ţări există şi alte instituţii cu sarcini importante în apărarea intereselor generale ale societăţii, de exemplu cazul Italiei unde interesele statului sunt aparate de o instituţie specială: Avocatura Statului (Avvocatura dello Stato- aceasta instituţie fiind reglementata în Italia printr-o lege organică în anul 1933), aceasta reprezentând în justiţie „administraţia statală”.

De asemenea, după acest model au fost constituie instituţii similare şi în unele ţări latino-americane. O astfel de instituţie poarta în spaţiul latino-american denumirea de Procuradoria General de la Republică (Columbia, Paraguay, Venezuela etc)

Ministerul Public deţine, în toate sistemele de drept, funcţii în cadrul sistemului judiciar, dar şi în afara acestuia, atribuţii extrajudiciare. Deopotrivă, majoritatea legislaţiilor conferă largi atribuţii procurorului în materie penală, astfel participarea procurorului în procesul penal constituie regulă, iar în materia civilă constituie excepţia.

2. Atribuţiile Ministerului Public

Procurorii îşi desfăşoară activitatea conform principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub conducerea Ministerului Public, conform legii. Aceştia au îndatorirea să îşi exercite funcţiile conform legii cu respectarea şi protejarea demnităţii umane şi apărarea drepturilor persoanei.

Legea 304/2004 privind organizarea judiciară în cadrul art. 60 prevede ca şi atribuţii ale Ministerului Public:

1. efectuarea urmăririi penale în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative.

2. conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală

3. sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii,

4. exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege.

5. participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată

6. exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege

7. apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii

8. acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministerului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale ale statului

9. studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministerului justiţiei propuneri în vederea liminarii acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu

10. exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv astfel conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.

Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.

Procurorul participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.

Acesta este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. În procesele penale, la şedinţa de judecată, poate participa şi procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.

Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le consideră netemeinice şi nelegale.

Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din Parchetul Naţional Anticorupţie, din parchetele de pe lângă curţile de apel sau alţi procurori delegaţi. Controlul constă în verificarea modului în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii.

Preview document

Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 1
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 2
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 3
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 4
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 5
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 6
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 7
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 8
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 9
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 10
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 11
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 12
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 13
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 14
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 15
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 16
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 17
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 18
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 19
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 20
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 21
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 22
Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale - Pagina 23

Conținut arhivă zip

  • Participarea Procurorului la Judecarea Cauzelor Penale.docx

Alții au mai descărcat și

Identificarea persoanelor și a cadavrelor după semnalmentele exterioare și prin alte metode criminalistice

1. Rolul identificării criminalistice în activitatea judiciară Stabilirea adevărului este o problemă asupra căreia se concentrează atât...

Evoluția Procesului de Descentralizare și Aplicarea Acestuia în Cadrul Serviciilor Publice de Sănătate

Introducere Lucrarea de faţă îşi propune să dezbată modul în care s-a derulat procesul de descentralizare la nivel general şi cum anume a fost...

Procurorul

Introducere Orice organizare statală presupune existenţa unor reguli de conduită, care alcătuiesc ordnea de drept în acel stat şi în baza cărora...

Infracțiuni Contra Autorității

Secţiunea I - Caracterizarea generală a infracţiunilor contra autorităţii 1.1.Aspecte comune infracţiunilor contra autorităţii. În sistemul de...

Ineficacitatea Legatelor - Revocarea

1. Noţiuni introductive Potrivit art.920-923 şi 930-931 Cod civil legatul născut în mod valabil poate deveni ineficace prin efectul revocării lui,...

Regimul Juridic al Societăților Pe Acțiuni

Capitolul 1: Societăţile comerciale 1.1 Consideraţii generale Societatea comercială ca instituţie juridică are la baza apariţiei o multitudine de...

Tratatul de la Lisabona

Generalităţi Tratatul de la Lisabona a fost semnat la 13 decembrie 2007, prevăzându-se iniţial ca acest document să intre în vigoare la 1 ianuarie...

Activitatea Procurorului în Cadrul Urmăririi Penale - Reglementare și Implicații Practice

1. Competenţa procurorului Potrivit art. 201 din Cod pr. pen., urmărirea penală se efectuează de către procuror şi de către organele de cercetare...

Te-ar putea interesa și

Organizarea, funcționarea și structura ministerului public

INTRODUCERE Pe teritoriul actual al României, activitatea judecătorească a apărut şi a evoluat odată cu organizarea statală. La început,...

Aspecte Interdisciplinare Privind Criminalitatea în Domeniul Corupției

INTRODUCERE Coruptia in Romania este evaluata ca fiind foarte mare de catre diverse studii (Transparency International, PricewaterhouseCoopers,...

Problemele actuale ale realizării principiului contradictorialității în procesul penal

INTRODUCERE Problema consolidării legității în activitatea organelor de urmărire penală în lupta cu criminalitatea necesită perfecționarea teoriei...

Procedura de soluționare a cauzelor cu infractori minori

Introducere Una dintre cele mai importante probleme ale societatii este reprezentata de infracționalitatea minorilor, constatandu-se de-a lungul...

Sinteză a Jurisprudenței CEDO cu Privire la Dreptul la un Proces Echitabil

1 INTRODUCERE Notiunea de „proces echitabil” este una aproape imposibil de definit datorita conditiilor speciale în care a aparut între...

Aspecte Procesuale în Clauzele cu Infractorii Minori

SECŢIUNEA I CONSIDERAŢII GENERALE Problema personalităţii umane constituie, actualmente, obiectul a numeroase cercetări ştiinţifice în...

Organizare Judecatoreasca

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR SESIUNEA FEBRUARIE 2007 Cap -I- Principiile de organizare si functionare a autoritatii judecatoresti...

Problemele realizării principiului contradictorialității în procesul penal al Republicii Moldova

Introducere Problema consolidării legităţii în activitatea organelor de urmărire penală în lupta cu criminalitatea necesită perfecţionarea teoriei...

Ai nevoie de altceva?