Cuprins
- Importanta fondurilor structurale pentru dezvoltarea locala şi regionala în România 1
- Fonduri de pre-aderare 1
- Programul PHARE 1
- Programul SAPARD 4
- Programul ISPA 5
- Programul SPP 10
- Fondurile post-aderare ale Romaniei in perioada 2007-2013 11
- Fondul European de Dezvoltare Regionala 13
- Programul Operaţional Sectorial- Creşterea Competivitatii Economice 15
- Programul operational regional 19
- Fondul Social European (FSE), 20
- Programul operaţional sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) 21
- Programul operaţional sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative (POS DCA) 26
- Fondul de coeziune 29
- Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) 30
- Programul Operational Sectorial de Transport 31
- Fonduri complementare fondurilor structurale şi de coeziune 33
- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) 33
- Fondul European de garantare agricola (FEGA); 36
- Fondul European pentru Pescuit (FEP) 37
- Concluzii: 39
Extras din proiect
România
Pentru recuperarea anilor pierduţi într-un sistem care a gândit altfel economia, libertatea şi dezvoltarea şi pentru afirmarea în Uniunea Europeană a unei naţiuni sănătoase, prospere, educate, libere şi demne, integrarea europeană a României trebuie privită ca un proces care să contribuie la dezvoltarea economică, pentru a participa performant şi competitiv pe piaţa interna a Uniunii Europene.
În condiţiile actuale, în care economia românească se confruntă încă cu probleme structurale destul de serioase, avem nevoie de strategii coerente şi unitare care să aibă ca obiectiv programarea, prioritizarea şi urmărirea politicilor de dezvoltare naţionala. În vederea asigurării fondurilor necesare implementării acestor strategii, România, ca stat candidat la statutul de membru al Uniunii Europene, beneficiază în prezent de ajutor financiar din partea acesteia prin intermediul instrumentelor de pre-aderare – actualele programe PHARE, ISPA şi SAPARD si altele.
Prin fondurile europene sunt finanţate proiecte care contribuie la dezvoltarea zonelor mai puţin avansate, prin investiţii pentru coeziune economică şi socială, în domenii cheie precum dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale, servicii sociale şi servicii turistice. Scopul acestor investiţii este crearea de locuri de muncă, creşterea nivelului competetitivitatii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii regiunilor vizate.
Fonduri de pre-aderare
Programul PHARE
PHARE (Pologne et Hongrie - Aide á Restructuration Economique) este un program lansat de Comunitatea Europeanã în 1990, având ca destinatie Polonia si Ungaria. Ulterior el s-a extins si la celelalte state din Europa Centralã si de Est candidate la aderarea la UE, devenind principalul instrument de asistentã financiarã si tehnicã oferit de UE pentru restructurarea economiilor acestor tãri si crearea infrastructurii necesare aderãrii la Uniunea Europeanã. Dupa anul 1945, multi politicieni au considerat ca este nevoie de o colaborare est-europeana mai stransa. Principalul lor obiectiv era aceala de a crea o Uniune Europeana, capabila de a preveni un nou razboi.
Programele de tip Phare au un tel clar si simplu in tarile candidate: sa le pregateasca pentru aderarea la U.E. directionarea acestora se bazează pe parteneriatele de aderare, luand in considerare actiunile fiecarei tari in legatura cu pregatirile sale de aderare la U.E.
PHARE se concentreaza asupra a trei aspecte :
a)consolidarea administratiei publice si a institutiilor din statele candidate pentru ca acestea sa poata functiona eficent in cadrul Uniunii( dezvoltare institutionala);
b)sprijinirea statelor candidate in efortul investitional de aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE (investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare);
c)promovarea coeziunii economice si sociale ( investitii de coeziune economica si sociala).
Aceste orientări au fost îmbunătăţite mai departe în 1999 odată cu crearea SAPARD şi ISPA, care au preluat dezvoltarea rurală şi a agriculturii (SAPARD) şi proiectele de infrastructură în domeniile de mediu şi transporturi (ISPA) permiţând Phare să se concentreze asupra priorităţilor cheie care nu erau acoperite de aceste domenii. Aproximativ 30% din fondurile Phare sunt alocate stabilirii de institutii si punerea unei baze institutionale pentru aderare. Ajutorul se concentreaza asupra cladirii structurilor, resurselor umane si capacitatii manageriale necesare in fiecare tara candidata pentru a asigura adoptarea si aplicarea legislatiei U.E, asigurand existenta unei societati democratice cuprinzatoare.
Constructia institutionala este sprijinita in patru domenii prioritare: finante, justitie si afaceri, agricultura si mediu. La acestea se adauga inca una sau doua prioritati, in functie de nevoile specifice ale fiecarei tari. Atentia se concentreaza asupra intaririi elementelor administrative raspunzatoar de controlul legislatiei europene.Pentru aceste proiecte sunt alese domnii precum modernizarea administratiei si a sistemului juridic, in unele cazuri fiind necesare noi structuri administrative si o instruire specializata.
Phare supravegheaza activitatea expertilor U.E. de sfatuire a tarilor candidate in probleme de justitie si afaceri interne, asigurand echipamentul esential acestora.
Fondurile Phare sunt folosite pentru a incuraja cetatenii din statele candidate sa participe la programele existente ale Uniunii europene, contribuind cu fonduri ce nu pot insa depasi 10% din alocatia nationala Phare pentru fiecare tara. Majoritatea acestora sunt folosite pentru restabilirea echilibrului sectorial, regional si structural, fiind destinate in special tarilor care sufera de pe urma restructurarii industriale. In 1998, de exemplu, au fost lansate unele facilitati de recuperare pentru Bulgaria, Lituania, Romania, Slovacia si un program de fonduri prestructurale. Astfel prin finantare se vizeaza ajutorarea institutiilor ca sa atinga standardele si normele U.E.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Participarea Romaniei la Fondurile si Programele Comunitare Inainte si Dupa Aderare.doc