Plenara judecătorilor

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 12 în total
Cuvinte : 3684
Mărime: 307.56KB (arhivat)
Cost: 7 puncte

Cuprins

CAP.I INTRODUCERE.1

CAP. II ATRIBUŢIILE ŞI ORGANIZAREA PLENAREI JUDECĂTORILOR.2

2.1. Precizari preliminare.2

2.2. Atribuţiile şi organizarea Plenarei judecătorilor.3

2.2.1. Alegerea preşedintelui şi a vice-preşedintelui Curţii.3

2.2.2. Biroul Curţii.3

2.2.3. Înfiinţarea Camerelor şi desemnarea preşedinţilor.4

2.2.4. Adoptarea Regulamentului Curţii.4

2.2.5. Alegerea grefierului Curţii şi unul sau mai mulţi grefieri-adjuncţi.5

CAP. III PRACTICĂ JUDICIARĂ .6

CAP IV. CONCLUZII.9

Extras din document

I. INTRODUCERE În întreaga istorie a continentului european se regăsesc multiple încercări de unificare a statelor, cu scopul de a coopera atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Uniunea Europeană reprezintă rezultatul unui proces de cooperare şi integrare început în anul 1951, în prezent organizaţia însumand un număr de 28 de state membre, creându-se astfel o piaţă unică şi liberă în ceea ce priveşte circulaţia persoanelor, a bunurilor, a serviciilor şi a capitalurilor. Formarea acestei organizaţii la nivel european, a determinat ca statele membre să încredinţeze o parte din suveranitatea lor unor organisme suprastatale care au dreptul de a interveni în acele domenii în cadrul cărora acţiunea comună este mult mai eficientă decât cea separată a statelor membre. Uniunea Europeană are la bază principiile libertăţii, democraţiei, respectarea drepturilor omului şi libertăţile fundamentale, precum şi al statului de drept, principii care sunt comune statelor membre. Curtea europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este o jurisdicţie internaţională, cu sediul la Strasbourg, formată dintr-un număr de judecători egal cu cel al statelor membre ale Consiliului Europei care au ratificat Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Judecătorii acestei Curţi îşi exercită mandatul cu titlu individual şi nu cu scopul de a-şi reprezenta statul. CEDO îşi are originile în Convenţia Europeană a drepturilor omului, prin care s-au instituit drepturile omului şi libertăţile fundamentale, semnată la Strasbourg, la data de 4 noiembrie 1950. Prin încheierea tratatului mai sus menţionat, ţările semnatare şi-au asumat obligaţia de a respecta, în ordinea lor juridică internă, drepturile şi libertăţile fundamentale pe care acesta le prevede, la care s-au adăugat mai multe protocoale adiţionale, precum şi alte drepturi şi libertăţi. Competenţa CEDO constă în aceea de a examina cererile care au în vedere numai drepturile şi libertăţile prevăzute de Convenţie şi de protocoalele sale adiţionale. Totodată, principiile generale stabilite în Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului din 1950 şi pe cele care derivă din tradițiile constituționale comune statelor membre au fost introduse şi în Carta drepturilor fundamentale ale omului, ce fost ratificată la Consiliul European, la Nisa, în decembrie 2000, de către Parlamentul, Consiliul şi Comisia Uniunii Europene. În această lucrare am abordat atribuţiile, organizarea, importanţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi componentele acesteia.

Doresc să scot în evidenţă importanţa şi scopul adunării plenare şi a procedurilor în temeiul cărora aceasta acţionează. II. ATRIBUŢIILE ŞI ORGANIZAREA PLENAREI JUDECĂTORILOR 2.1. Precizari preliminare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului este alcătuită din două categorii de formaţiuni:

a) formaţiunile administrative - Adunarea Plenară a Curţii, preşedintele, vicepreşedinţii, secţiunile;

b) formaţiunile jurisdicţionale: Comitetele, Camerele şi Marea Cameră. La acestea, după intrarea în vigoare a Protocolului nr. 14, se va adăuga formaţiunea judecătorului unic, care va putea emite decizii de inadmisibilitate sau de radiere de pe rol a cererilor care nu necesită o examinare suplimentară.

Potrivit Convenţiei europene şi a Regulamentului jurisdicţiei europene, Curtea reunită în Adunare plenară are următoarele atribuţii: a) alege pentru un mandat de trei ani preşedintele Curţii, precum şi unul sau doi vicepreşedinţi. Mandatele pot fi reînnoite la fiecare trei ani în cazul acestora; b) constituie pe durată determinată camerele Curţii; c) alege preşedinţii camerelor anterior menţionate; d) adoptă Regulamentul Curţii; e) alege grefierul Curţii şi unul sau mai mulţi grefieri-adjuncţi. Regulamentul Curţii Europene ale Drepturilor Omului prevede faptul că instanţa europeană se reuneşte în sesiune plenară de fiecare dată atunci când atribuţiile ce îi revin impun acest lucru. Totodată, preşedintele Curţii va convoca Plenara în cazul în care o treime din judecătorii Curţii o cer. În ceea ce privesc hotărârile date de Curte, ca acestea să îşi producă efectele juridice se impune prezenţa unui cvorum de două treimi din judecătorii aleşi ai Curţii, în caz contrar,se amână Plenara până la împlinirea acestei condiţii. O altă atribuţie a Plenarei judecătorilor, prevăzută în cadrul Protocolului nr. 14 la Convenţie, constă în aceea că aceasta va putea solicita Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei să aprobe reducerea numărului de judecători ai unei

Camere a Curţii de la şapte, câţi sunt în mod normal, la cinci. Comitetul de Miniştri decid acest lucru în unanimitate, iar scopul este acela de a creşte numărul cauzelor ce trebuie să fie examinate, acest lucru realizându-se doar pe o perioadă determinată.

Bibliografie

Tratate, cursuri 1. Corneliu Bîrsan, Convenţia europeană a drepturilor omului, Drepturi şi libertăţi, Volumul I, Editura C.H.Beck, Bucureşti 2006; 2. Corneliu Bîrsan, Convenţia europeana a drepturilor omului, Procedura în faţa Curţii, Executarea hotărârilor, Volumul II, Editura C.H.Beck, Bucureşti 2006; 3. Corneliu Bîrsan, Marius Eftimie, Convenţia europeana a drepturilor omului, Ediţia a 5-a, Editura Hamangiu, Bucureşti 2010; 4. Conf. Dr. Gyula Fabian, Drept instituţional comunitar, Ediţia a III-a revizuită şi adăugită, Editura Hamangiu, Cluj Napoca 2008; 5. Octavian Manolache, Drept Comunitar, Ediţia a III-a, Editura All Beck, Bucureşti 2001; 6. Hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, Ediţie îngrijită de Monica Macovei, Culegere selectivă, Editura Polirom, Iaşi 2000.

Acte normative

1. Convenţia europeană a drepturilor omului;

2. Regulamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului;

3. Carta drepturilor fundamentale ale drepturilor omului;

4. Protocolul nr. 14 la Convenţia europeană a drepturilor omului.

Adrese de internet

1. www.legeaz.net;

2. www.juridice.ro;

3. www.dreptonline

Preview document

Plenara judecătorilor - Pagina 1
Plenara judecătorilor - Pagina 2
Plenara judecătorilor - Pagina 3
Plenara judecătorilor - Pagina 4
Plenara judecătorilor - Pagina 5
Plenara judecătorilor - Pagina 6
Plenara judecătorilor - Pagina 7
Plenara judecătorilor - Pagina 8
Plenara judecătorilor - Pagina 9
Plenara judecătorilor - Pagina 10
Plenara judecătorilor - Pagina 11
Plenara judecătorilor - Pagina 12

Conținut arhivă zip

  • Plenara judecatorilor.pdf

Alții au mai descărcat și

Profesii Liberale

AVOCATUL Astfel cum precizeazã Legea nr. 255/2004, profesia de avocat este liberã şi independentã, cu organizare şi funcţionare autonomã,...

Dobândirea Calitătii de Avocat

1. Consideratii introductive cu privire la profesia de avocat Avocatii formează o profesie liberală organizată în barouri, fiecare barou fiind...

Funcționare CEDO

Cadrul istoric al Curţii Europene a Drepturilor Omului Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea Europeană) a fost instituită prin Convenţia...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Sistemul European de Protecție al Drepturilor Omului

mul beneficiaza de drepturi inerente fiintelor umane oriunde s-ar afla, indiferent de statutul sau regiunea unde s-a nascut, locuieste, munceste...

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Introducere Într-un context general, evoluţiile din ultimii ani din cadrul Uniunii Europene au făcut ca statele membre să se confrunte cu...

Organizarea și funcționarea curții

1. Istoric al Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Acte Constitutive Curtea Europeană a Drepturilor Omului, adesea numită informal "Curtea de...

Drept comparat - justiția constituțională în sistemele constituționale ale României, Franței, Germaniei

Definiția dată dreptului constituțional ca fiind ansamblul normelor ce au ca obiect raporturile sociale fundamentale ce iau naștere, se modifică și...

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de justiție a Comunităților Europene, numită pe scurt și Curtea Europeană de Justiție (CEJ) își are sediul la Luxemburg și este organul...

Curtea Europeana de Justitie

I. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene Prin Tratatului de formare a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului(CECO), de pe 25 martie 1952,...

Curtea Europeană de Justiție

Dreptatea fără putere este neputincioasă, puterea fără dreptate este tiranică. ( Pascal) Consideraţii preliminare Conform Dicţionarului...

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

- Curtea de Justiție a Uniunii Europene - istoricul, organizarea și compunere Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), numită în trecut...

Ai nevoie de altceva?