Politica Comunitară în Materia Concurenței

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 32 în total
Cuvinte : 10601
Mărime: 48.99KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Condor Ioan
UNIVERSITATEA SPIRU HARET – BRAŞOV FACULTATEA DE STIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE PROGRAM DE MASTERAT: STUDII EUROPENE DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Cuprins

INTRODUCERE 5

Capitolul 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND POLITICA COMUNITARĂ A CONCURENŢEI 6

1.1. OBIECTIVE ALE POLITICII DE CONCURENTA IN UNIUNEA EUROPEANA 8

1.2. PRINCIPIILE ŞI REGULILE ECONOMICE DE BAZĂ PRIVIND MODELUL CONCURENŢIA 10

1.3. ETAPELE DEZVOLTĂRII ŞI EVOLUŢIEI POLITICII CONCURENŢIALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 12

Capitolul 2. INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE CARE REGLEMENTEAZĂ ŞI GESTIONEAZĂ POLITICA DE CONCURENŢĂ 14

2.1. ROLUL PARLAMENTULUI ŞI AL CONSILIULUI INISTERIAL ÎN POLITICA CONCURENŢIALĂ 14

2.2. ROLUL COMISIEI 15

2.3. ROLUL CURŢII EUROPENE DE JUSTIŢIE ŞI CURŢII DE PRIMĂ INSTANŢĂ 16

Capitolul 3. APLICAREA DE CĂTRE ROMÂNIA A POLITICII COMUNITARE A CONCURENŢEI 18

3.1. REALIZAREA CADRULUI ORGANIZATORIC LEGISLATIV ŞI PROCEDURAL PRIVIND CONCURENŢA ÎN ROMÂNIA 18

3.2. ADOPTAREA DE CĂTRE ROMÂNIA A PREVEDERILOR DIN ACQUIS-UL COMUNITAR PRIVIND CONCURENŢA 20

3.2.1 Acordurile restrictive, deciziile asociaţiilor de întreprinderi şi practicile concertate 21

3.2.2. Ajutoarele de stat 23

3.2.3. Regimul parcurilor industriale 24

3.2.4. Facilităţile acordate zonelor defavorizate 25

Capitolul 4. FUZIUNEA VOLVO – SCANIA 27

CONCLUZII 29

BIBLIOGRAFIE 31

Extras din document

INTRODUCERE

Economia de piaţă este o formă modernă de organizare a activităţii economice, în cadrul căreia oamenii acţionează în mod liber, autonom şi eficient, în concordanţă cu regulile dinamice ale pieţii. Principiile care asigură funcţionarea eficientă a mecanismelor economiei de piaţă sunt: prevalarea, garantarea şi dezvoltarea proprietăţii private; formarea liberă (liberalizarea) a tuturor categoriilor de preţuri; menţinerea unui prag funcţional al proceselor de agregare structurală a proprietăţii private din economie; intervenţia statului exclusiv prin instrumentele economiei de ajustare.

Politicile economice trebuie să fie exclusiv indicative, informaţionale; transparenţa şi penetrabilitatea pieţelor (libera circulaţie a bunurilor, informaţiilor şi factorilor de producţie). Trăsăturile definitorii ale economiei de piaţă performantă sunt: caracter predominant industrial al structurii; criteriul avantajului comparativ de specializare nu mai operează din perspectiva înzestrării proprii cu factori de producţie ci, mai ales din perspectiva posibilitaţii economice de acces la factorii de producţie; dinamica ridicată a inovaţiei tehnologice;

Pentru a conduce la crearea unui mediu de afaceri predictibil, viabil şi deschis, politica în domeniul concurenţei trebuie completată cu o viziune corectă privind politica comercială. Instrumentele de politică comercială trebuie folosite în combinaţie cu alte măsuri de politici macroeconomice pentru a creşte competitivitatea produselor româneşti, a reduce deficitul balanţei comerciale, a încuraja oferta agregată etc. Din acest motiv România trebuie să implementeze un mix optim de măsuri în domeniul comercial, pentru a echilibra balanţa comercială şi a contribui astfel la stabilitatea macroeconomică.

Lucrarea prezentă a fost elaborată pe baza cunoştinţelor acumulate la disciplinele de specialitate, a metodologiei ştiinţifice în abordarea politicilor economice.

La capitolul 1 sunt prezentate aspecte generale privind politica comunitară a concurenţei. Se au în vedere patru caracteristici esenţiale ale acesteia: obiectivele, principiile şi regulile economice de bază, etapele dezvoltării. La capitolul 2 instituţiile care reglementează şi gestionează politica de concurenţă. Capitolul 3 tratează aplicarea de către România a politicii comunitare a concurenţei. Pe baza datelor teoretice prezentate în acest capiol este prezentat un studiu de caz privind concurenţa. Ultima parte a lucrării defineşte ansamblul concluziilor şi propunerilor prin care se trasează posibilele intervenţii ale instituţiilor comunitare de concurenţă, ceea ce impune creşterea gradului de implicare şi de specializare a instanţelor româneşti în domeniu

CAPITOLUL 1.

ASPECTE GENERALE PRIVIND POLITICA COMUNITARĂ A CONCURENŢEI

Concurenţa exprimă comportamentele specific ale agenţilor de piaţă în condiţiile manifestării liberei iniţiative, raporturi foarte dinamice intre numeroşi participanţi la actele de vânzare-cumpărare, fiecare căutând să obţină condiţii mai bune de achiziţonare de factori de producţie, de desfacere, în scopul obţinerii de avantaje. Ca urmare, concurenţa apare numai în condiţiile existenţei autonomiei de decizie a agenţilor economici care participă la acţiunile de piaţă şi care se realizează pe baza proprietăţii private. Astfel, proprietatea privată apare atat ca suport al liberei iniţiative ce generează oferta şi cererea pe piaţa, cât şi ca o condiţie a manifestării concurenţei ce devine chiar o formă de concretizare a liberei iniţiative în confruntarea dintre subiecţii pieţei

Raţiunea principală de a fi a politicii în domeniul concurenţei este determinată de faptul că piaţa nu poate, în mod natural, să funcţioneze normal, fiind necesare intervenţii din afară, care să-i asigure o evoluţie corespunzătoare. Este bine cunoscut rolul fundamental jucat de piaţă şi concurenţă în garantarea bunăstării consumatorilor, în realizarea unor repartiţii optime a resurselor şi în oferirea unei motivaţii puternice privind creşterea eficenţei şi a nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. Totodată, principiul economiei de piaţă deschise nu implică existenţa unei atitudini pasive faţă de modul de funcţionare al pieţelor, ci dimpotrivă, impune menţinerea unei vigilenţe constante, pentru a permite mecanismelor pieţei să funcţioneze corect. Acest lucru devine cu atât mai necesar în actualul context mondial, al globalizării, caracterizat prin adâncirea integrării la nivelul pieţelor

Politica de concurenţă are ca scop punerea în practică şi prezentarea unui sistem ce permite o concurenţă fără distorsiuni în interiorul unui spaţiu economic.

Factorii care au contribuit la introducerea de reguli în domeniul concurenţei sunt de natură diversă şi au îmbrăcat diferite forme în timp. În diferite ţări europene, de la începutul secolului al XX-lea, reglementările în domeniul concurenţei au căutat să asigure un echilibru între beneficiile economice generate de colaborarea dintre firme şi riscurile politice şi economice pe care aceasta le implică. Atât în Germania, cât şi în Japonia (cât şi în cazul S.U.A) după al doilea razboi mondial, forţele aliate au impus o legislaţie anti-monopol cu scopul de a restrânge puterea unor uriaşi financiari-industriali, care susţinuseră eforturile de război ale acestor ţări. Din motive similare, prevederi anti-trust au fost introduse şi în Tratatul CECO, semnat la Paris în 1954, care, spre deosebire de Tratatul CEE, a inclus de la început şi reglementări privind controlul concentrărilor.

În cazul Comunităţii Europene, regulile au fost introduse în 1957, prin Tratatul CEE, dar din raţiuni diferite. În acest caz, regulile privind concurenţa au servit pentru a asigura faptul că restricţiile – tarifare şi netarifare – existente în cadrul relaţiilor comerciale dintre ţările membre şi anulate prin acest tratat, nu vor fi înlocuite de carteluri între companii din diferite ţări.

Conform reglementărilor comunitare, politica în domeniul concurenţei nu este privită ca un scop în sine, ci ca o condiţie necesară realizării pieţei interne. Astfel, Art.3(g) al TCE subliniază faptul că scopul urmărit este de a permite instituirea unui ,,regim care să asigure faptul că, în cadrul pieţei unice, concurenţa nu este distorsionată’’.

Istoria politicii în domeniul concurenţei reprezintă o ,,poveste fascinantă’’, care implică apariţia şi consolidarea unui cadru reglementar şi instituţional bazat pe raporturi interinstituţionale strânse; actuala formă a politicii de concurenţă reprezintă rezultatul sinergic al convergenţei dintre dinamica internă a politicii şi existenţa unor factori exogeni diverşi, de natură politică, economică sau instituţională

La momentul lansării politicii de concurenţă, cu excepţia Germaniei, statele membre aveau reglementări în acest domeniu mult mai puţin riguroase decât cele menţionate de Tratatul CEE. Astfel Beglia şi Luxemburg nu aveau o asemenea legislaţie, în vreme ce Olanda beneficia de o lege privind concurenţa (Economic Competition Act), din 1956, dar care impunea foarte puţine restricţii. În Italia monopolurile şi practicile restrictive erau reglementate de Codul Civil, în vreme ce în Franţa, legislaţia specifică era detaliată dar extrem de lejeră în ceea ce priveşte reglementarea practicilor restrictive. Ca atare, Germania era singurul stat membru care avea o legislaţie articulată în domeniul concurenţei.

Urmare a acestei eterogenităţi, statele membre au trebuit să facă eforturi în direcţia adoptării unor reguli procedurale prin care să poată fi puse în aplicare prevederile din Tratatul CEE, înainte de expirarea perioadei de trei ani, prevăzută în tratat. În cele din urmă statele membre au ajuns la un conses privind conţinutul acestor reguli procedurale, astfel încat în 1962 acestea au fost adoptate, acordul respectiv fiind cunoscut sub denumirea de Regulamentu 17-62. A devenit atunci foarte clar că redactarea regulilor a fost făcută într-o asemenea manieră încât controlul acestei politici sa rămână la nivel supranaţional, respectiv la nivelul Comisiei. Astfel politica de concurenţă a devenit ,,prima politică sectorială autentic supranaţională’’, care reflectă poziţia Comisiei şi a eforturilor făcute în direcţia realizării unei politici comune, nu doar coordonate în comun.

Preview document

Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 1
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 2
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 3
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 4
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 5
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 6
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 7
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 8
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 9
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 10
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 11
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 12
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 13
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 14
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 15
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 16
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 17
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 18
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 19
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 20
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 21
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 22
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 23
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 24
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 25
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 26
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 27
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 28
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 29
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 30
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 31
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 32
Politica Comunitară în Materia Concurenței - Pagina 33

Conținut arhivă zip

  • Politica Comunitara in Materia Concurentei.doc

Alții au mai descărcat și

Politica de concurență în cadrul Uniunii Europene

Introducere Politica Uniunii Europene în domeniul concurenţei este una de capătâi deoarece ea reglementează piaţa liberă, iar tratatele comunitare...

Politica de concurență în Uniunea Europeană

Capitolul I. Elemente introductive ale politicii de concurenţă “Atunci când politica concurenţei este efectiv aplicată, consumatorii au cele mai...

Specificul Dreptului Comunitar al Concurenței

„Retihabitio mandato aequiparatur” Capitolul I. ELEMENTE INTRODUCTIVE Una din condiţiile de bază pentru existenţa unei economii de piaţă...

Piața digitală și piața internă a Uniunii Europene

Introducere - Aspecte de evoluţie cu privire la piața internă a Uniunii Europene Piaţa internă trebuie privită ca proces, în evoluţia sa, pornind...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Interzicerea Taxelor cu Efect Echivalent

Definitia taxelor cu efect echivalent Jurisprudenta defineste taxele cu efect echivalent ca fiind toate acele taxe care, oricare ar fi denumirea...

Te-ar putea interesa și

Cercetarea mediului concurențial al companiei Cosmote România SA

INTRODUCERE Telefonia mobilă a apărut în România pentru prima dată în anul 1997 când s-au lansat serviciile GSM prin Connex şi Orange denumit...

România, membră a Uniunii Europene

Introducere Uniunea Europeană este o organizaţie bine structurată şi complexă de cooperare interstatală, între statele europene. A început în...

Politica industrială a uniunii europene

Introducere Politica industrială este inclusă în legislaţia UE încă de la Tratatul de la Maastricht. Această politică este reglementată de...

Măsuri eficiente de asigurare a protecției concurenței economice

INTRODUCERE Marketingul este un instrument al concurenţei, care reprezintă un factor esenţial al mediului înconjurător. La prima vedere, mărfurile...

Dreptul Concurenței

ISTORIC AL COMUNITĂŢILOR EUROPENE Comunităţile europene , pentru a ajunge la forma actuală de organizare, au parcurs mai multe etape, desfăsurate...

Reglementări ale concurenței în spațiul european

INTRODUCERE O concurenţă reală reprezintă „motorul” economiei de piaţă funcţionale, fiind creat, astfel, cadrul necesar pentru dezvoltarea...

Politica Agricolă Comunitară

Conditiile naturale au un rol foarte important: ciclul biologic, clima, fertilitatea naturala a pamântului. Nevoia unor investitii si a...

Drept Comunitar

TITLUL I DREPT COMUNITAR MATERIAL CAPITOLUL I CONSTRUCTIA EUROPEANA. IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR SECTIUNEA I CREAREA COMUNITATILOR EUROPENE...

Ai nevoie de altceva?