Practica Primaria Campulung Moldovenesc

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Practica Primaria Campulung Moldovenesc.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 31 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Drept, Stiinta Administratiei

Cuprins

I. CAPITOLUL I
1.1 Organizarea si funcţionarea Primăriei Câmpulung Moldovenesc
1.1.1 Scurt istoric
1.1.2 Obiect de activitate
1.1.3 Relaţii funcţionale interne si externe
1.2 Etapele procesului decizional şi documentarea administrativă
1.3 Întocmirea documentelor, elaborarea și adoptarea/emiterea actelor administrative
1.3.1 Circuitul informaţional
II. CAPITOLUL II
2.1 Procedura contenciosului administrativ: reglementare, participanţi, desfaşurare şi efecte
2.2 Cariera funcţionarului public și raportul de serviciu în cadrul Compartimentului Relații cu publicul, registratură, circulația și păstrarea documentelor
2.2.1 Selecţia si numirea funcţionarilor publici
2.2.2 Promovarea
2.3 Cheltuieli efectuate de Compartimentul Relații cu publicul, registratură, circulația și păstrarea documentelor
III. CONCLUZII

Extras din document

CAPITOLUL I

1.1 Organizarea si funcţionarea Primăriei Mun. Câmpulung Moldovenesc

1.1.1 Scurt istoric

De-a lungul Evului Mediu, administrativ, Moldova a fost impărţita in ţinuturi. Ocolul Câmpulungului era cuprins în cel al Sucevei. Cu toate acestea a avut o istorie proprie, independenta de ţinutul din care facea parte, bucurându-se de o anumită autonomie faţa de domnia ţarii. Cei ajunşi la domnie daca nu respectau libertăţile tradiţionale ale ţăranilor sau le lezau demnitatea lor de răzeşi erau alungaţi din funcţie. Din al doilea deceniu al veacului XVIII-lea, aceasta autonomie a fost îngustată de principiile fanariote. In noile condiţii social-economice si politice, câmpulungenii au mai cedat ceva din pretenţiile lor, dar cât le-a convenit, în raport cu necesitătile vieţii economice şi administrative. Ocolul era cârmuit de un sfat obştesc având în frunte vornici domneşti. Sfatul era ales de obşte dintre oamenii instăriţi şi cu autoritate, care se bucurau de încrederea si respectul locuitorilor.

Sfatul Ocolului rezolva toate problemele cârmuirii, dar când era vorba de hotărâri importante de interes major pentru întregul ţinut, colabora cu sfaturile satelor libere si manăstireşti. Primul dregător cu titlu de vornic apare în 1596.

Sfatul avea atribuţiuni politico-administrative, militare si diplomatice pe lânga cele fiscale, judecătoresti şi de pază a hotarului. În primul rand s-a îngrijit de administrarea Ocolului, de executarea ordinilor primite de la domnie, de solutionarea problemelor social-economice ale locuitorilor, începand cu modul de folosinţă a fâneţelor şi păşunilor individuale şi obştesti, baza existenţei populaţiei. Obştea, de fapt, exercita dreptul de proprietate asupra întregului pământ, indiferent daca se afla în proprietate colectivă sau individuală. In aceasta situţie cârmuirea Ocolului a dispus de modul de repartizare şi folosire a pădurilor, a fâneţelor şi păşunilor devălmaşe, de vânătoare si de pescuit, de respectarea legilor nescrise în ceea ce priveşte transmiterea dreptului de proprietate sau moştenire a bunurilor materiale şi în special a pământului. Pentru populţtie, sfatul a constituit chezaşia respectarii obligaţiilor care decurgeau din documente.

In anul 1980, Câmpulungul a devenit capitănie district. Vechiul Ocol, întrucât s-a lărgit devenind district nemţesc, în frunte cu căpitan de district numit Bezirkshauptmann. Cel dintâi căpitan pare să fi fost Iosif Kochanovschi, polon, al carui frate ajunge mai tarziu primar al oraşului Cernăuţi. Pentru buna funcţionare a căpitaniei districtuale s-a construit în 1985 un sediu nou. Clădirea a adăpostit Căpitănatul Districtual sub regimul austriac, pănă la Marea Unire din 1918, apoi Prefectura judeţului Câmpulung, până la reforma administrativ teritorială din 1950, Sfatul Popular al raionului Câmpulung, până in 1968 când s-au desfiinţat regiunile şi raioanele şi s-a revenit la sistemul de judeţe.

Căpitanii districtuali erau funcţionari de carieră, exponenţi ai administraţiei provinciale şi centrale. Ei puteau avansa pana la demnitatea de consilier.

În aproape toate situaţiile întâlnite de-a lungul timpului, la instituţia administraţiei locale, primarul, în exercitarea funcţiei sale, a fost tutelat sau secondat de un organ colectiv care s-a numit : Consiliul Comunal, Consiliul Popular sau Consiliul Local.

Consiliului ii revine atributul decizional în toate problemele importante ale localităţilor. Puterea lui era întărită sau estompată de factorul politic diriguitor (la putere) în epoca respectivă.

În prezent, ca autorităţi ale administraţiei publice locale care rezolva treburile publice din municipiu, în condiţiile legii sunt : Consiliul Local si Primarul.

Consiliul Local este compus dintr-un număr de consilieri pe care legea îi determină în funcţie de numărul populaţiei unităţii administrativ – teritoriale. Ei sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Consiliul local ca autoritate deliberativă, este un organ colectiv de conducere care îşi exercită atribuţiile în principal prin adoptarea unor acte normative, denumite hotărâri.

Atribuţiile principale ale consiliilor locale (comunale, orăşeneşti, municipale) se circumscriu în domeniul interesului local, constând din:

a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabileşte, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;

Fisiere in arhiva (1):

  • Practica Primaria Campulung Moldovenesc.docx