Președintele României

Presedintele Romaniei

I.Statul constitutional al Presedintelui României si atributiile sale

Institutia Presedintelui României este reglementată în titlul III, consacrat „autoritatilor publice” care reglementeaza, in capitolul I Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului roman, iar in capitolul al II lea Presedinte.

In articolul 80 intitulat „rolul Presendintelui” stabileste urmatoarele dimensiuni ale statutului constitutional al sefului de stat care contureaza ceea ce reprezinte „rolul” acestuia, in limbajul constitutional :

- este unul din cei doi sefi ai executivului, alaturi de Guvern. Spre deosebiri de Guvern, rolul executiv al Presedintelui este mai atenuat, primand celelalte dimensiuni ale statului sau. In sistemul constitutional romanesc intalnim un bicefalism executiv, adica un partaj al atributiilor executive ( si administrativ la nivelul administratiilor centrale)

- este reprezentatul statului roman pe plan intern si extern, in dezvoltarea acestui statut venind un numar de dispozitii ulterioare care isi confera mai multe atributii in acest sens.

- este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. IN realizarea acestui rol, prin care garanteaza valorii fundamentale ale poporului roman, seful statului are o serie de atributii prin care urmareste sa transpuna in practica acest rol. Avem in vedere in primul rand, atributiile in domeniul apararii, cea de presendinte al Consiliului Suprem de aparare a tarii, atributiile in stare de asediu.

- Presedintele are rolul de a veghea la respectarea Constitutiei.

Articolul 80 (2) consacra aceasta misiune constitutionala a Presedintelui care trebuie inteleasa in dimensiunea ei activa, nu pasiva.

Atributul sefului de stat de a veghea la respectarea legii fundamentale, trebuie inteles in acceptiunea sa activa, care implica mijloace constitutionale prin care acesta sa o aduca la indeplinire.

Potrivit articolului 144, litera a, Presedintele se afla pentru subiectele de drept care sunt indreptuite sa sesizeze Curtea constitutionala privind neconstitutionalitatea unei legii de promulgare.

Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului si intre stat si societate.

Articolul 80 (2) prevede ca Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionarea a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statutului si intre stat si societate.

Legiuitorul leaga functia de mediere intre puterile statului si intre stat si societate de exercitarea unui atribut al sau, prin care Presedintele vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice. In scopul realizarii acestei misiuni, el exercita rolul de mediere.

In concluzie, nu avem de a face cu doua functii distincte ci una singura, mai exact cu doua atribute de aceleasi functii.

II.Atributiile Presedintelui Romaniei

Vom grupa atributiile sefului de stat in functie de doua sau mai multe criterii, respectiv subiectele fata de care sau cu implicarea carora sunt exercitate si atributii ca sef al executivului, cu specificarea ca primul criteriu implica si calificarea din perspectiva celorlalte criterii, ceea ce se va releva din analiza fiecarei categorii de functii.

In functie de subiectele de drept fata de care sau cu implicarea carora se exercita, identificam urmatoarele atributii:

1.Atributii realizate in raport cu Parlamentul. La aceasta prima categorie, identificam urmatoarele atributii:

a) Promulgarea legilor de catre Presedinte

Potrivit articolului 77 din Constitutie, Presedintele indeplineste aceasta functie ancestrala, specifica fiecarui sef de stat, indiferent de forma de guvernamant sau de regimul politic, aceea de a investi legea cu formule executive. Odata cu promulgarea, Presedintele dispune si publicarea legii in Monitorul Oficial. Din continutul articolul 77 desprindem urmatoarele dimensiuni ale acestei atributii.

Termenul pus la dispozitia Presedintelui pentru a promulga legea presupune o regula de 20 de zile de la primirea legii spre promulgare.

Prin exceptie, termenul se reduce la jumatate, respectiv 10 zile, atunci cand Presedintele inainte de promulgarea legii urmareste sa infranga acest termen opunandu-se promulgarii.

Modalitatile prin care Presedintele se supune promulgarii legii sunt:

- fie prin exercitarea dreptului de a sesiza Curtea Constitutionala, atunci cand apreciaza ca legea prezinta aspecte de neconstitutionalitate.

- fie prin trimiterea legii spre reexaminare de catre Parlament, atunci cand apreciaza ca legea prezinta aspecte de neoportunitate politica. Precizam ca Presedintele poate cere o singura data reexaminarea legii de catre Parlament.

Din redactarea articolului 77 aliniatele (1) si (3) rezulta obligatia Presedintelui de a se incadra in cele doua termene, ceea ce determina concluzia ca aceste termene nu pot fi depasite. Presedintele poate sa promulge legea inainte de explicarea lor, dar nu dupa expirarea lor.

b)Adresarea de mesaje Parlamentului

In articolul 88 din Constitutie se recunoaste dreptului Presedintelui de a adresa mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.