Prezumția de Nevinovăție

INTRODUCERE

Procesul penal este activitatea desfăşurată de organele judiciare în baza legii, cu participarea activă a părţilor, în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, astfel încât orice persoană care a comis o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Din această definiţie se desprind câteva reguli importante referitoare la procesul penal. Astfel, procesul penal este activitatea desfăşurată de organele judiciare competente, acestea fiind Ministerul Public, organele de cercetare penală şi instanţele judecătoreşti. În afara organelor judiciare, la procesul penal participă şi părţile (inculpatul, partea vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente). Activitatea participanţilor are ca scop constatarea la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, procesul penal fiind reglementat de lege. Pe langă toate aceste reguli, procesul penal mai are drept scop ca orice persoană care a comis o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală .

Procesul penal are în componenţa sa anumite elemente cum sunt: fazele procesului penal (urmărirea penală, judecata, executarea hotărârilor judecătoreşti), obiectul procesului penal, dosarul procesului penal, garanţiile procesual penale şi principiile fundamentale ale procesului penal.

Statul de drept desemnează, în general, acel regim democratic în care statul însuşi este garantul libertăţilor şi drepturilor individuale, acesta asigurând totodată securitatea internă şi externă a cetăţenilor prin instituţii democratice. Presupune, de asemenea, o societate matură în care principiile fundamentale sunt respectate de cetăţeni din convingere sau din constrângere, după caz, iar de autorităţi din automatism dobândit în exerciţiul firesc al activităţii curente.

Statul de drept presupune aşadar existenţa unor structuri de autoritate care sunt create, organizate şi funcţionează tocmai în vederea garantării şi respectării drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Diferenţa dintre statul arbitrar şi statul întemeiat pe respectul general al legii rezidă tocmai în firescul cu care în cel de-al doilea toate instituţiile fundamentale funcţionează în concordanţă cu valorile universal democratice. Societatea democratică europeană este construită în jurul drepturilor şi libertăţilor fundamentale, ca valori supreme şi intangibile.

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI PENAL

Principiile fundamentale ale procesului penal sunt reguli de bază cu caracter general, care guvernează desfăşurarea procesului penal în toate fazele sale, respectiv urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti penale.

Nerespectarea acestora conduce la angajarea răspunderii disciplinare, civile sau penale.

Reprezentând o categorie juridică teoretică cu largi implicaţii practice, noţiunea de principiu fundamental al procesului penal s-a conturat mai mult în gândirea juridică şi în ştiinţa dreptului procesual penal, încât a ajuns să constituie o noţiune folosită şi reglementată, ca atare, şi pe plan legislativ.

Principiile procesului penal constituie idei directoare şi fundamentale potrivit cărora este organizat sistemul procesual şi se desfăşoară întreaga activitate procesual penală, cuprinzând normele fundamentale pe care este clădită întreaga construcţie a procesului penal.