Principiile Dreptului - Aspecte Teoretico - Practice

Argumente privind actualitatea temei investigate si gradul de studiere a acesteia.

Principiile dreptului reprezinta un domeniu de interes interdisciplinar. Valentele axio-teleopraxiologice

ale principiilor dreptului implica abordari din perspectiva filosofiei si filosofiei

dreptului, în special. Cercetarea esentei si fundamentului dreptului, însa, implica abordarea ideilor

de maxima generalitate a dreptului din perspectiva teoriei generale a dreptului. Principiile generale

ale dreptului in functie de invariabile ale dreptului se dimensioneaza în principii ramurale ale

dreptului, abordate din perspectiva stiintelor juridice ramurale.

Principiile dreptului sînt permanente ale dreptului, de aceea, reprezinta o preocupare

constanta a doctrinarilor, axul în jurul caruia graviteaza legiuitorul si obiectivul major al

aplicantului dreptului.

În conditiile globalizarii dreptului pozitiv, odata cu multiplicarea impunatoare a

componentelor sistemice: norme, institutii, ramuri, destinatarul dreptului risca sa-si piarda

orientarea în spatiul normativ-juridic. De aceea, calea destinatarului dreptului, indiferent de pozitia

acestuia, legiuitor, aplicant, fie destinatar ordinar al dreptului pozitiv, este luminata de principiile

dreptului. Principiile dreptului doteaza cu imuabilitate dreptul, indiferent de aici si acum, în afara

tendintelor expansioniste ale dreptului pozitiv.

Principiile dreptului sunt idealul dreptului urmarit de legiuitor în activitatea de procreare a

dreptului. Principiile dreptului exprima cele mai înalte aspiratii ale omului: libertatea, egalitatea,

dreptatea, unitatea.

Principiile dreptului determina existenta realitatii juridice materiale în calitatea lor de

premize ale ordinii juridice pozitive. Principiile dreptului îsi afirma cu pregnanta prezenta în cadrul

actional-juridic: în procesele elaborarii si realizarii dreptului. Principiile dreptului îsi aduc

contributia la completarea dreptului pozitiv lacunar în postura procedeului analogia iuris.

Alaturi de ordinea juridica interna, ordinea juridica internationala este conditionata si

substantializata de principiile generale de drept recunoscut de membrele societatii internationale.

Sistemul dreptului international contemporan sensibilizeaza opinia natiunilor civilizate asupra

valorilor universale neperene: egalitatea statelor, libertatea popoarelor, unitatea si responsabilitatea

statelor pentru viitorul omenirii, dreptatea (justitia) între popoare etc.

Constiinta juridica internationala este profund marcata de principiile generale ale dreptului,

preexistente principiilor fundamentale ale dreptului international public. În jurul preceptelor

calauzitoare ale dreptului se dezvolta viata juridica interna si internationala.

Principiile dreptului reprezinta un subiect de maxima rezonanta în gîndirea juridica, dar si de

rezistenta maximala în fata contingentelor relative si pozitivismului juridic. Renasterea dreptului

natural este în acelasi timp o renastere a principiilor dreptului gazduite de natura (constiinta) umana.

Constiinta individuala, în special cea juridica, este depozitarul si scutul principiilor inerente

fiintei umane, principiilor care trebuie sa-si afirme prezenta în orice drept pozitiv: libertatea,

responsabilitatea, egalitatea, justitia, unitatea etc.

Precum nu exista idei de azi si de ieri, datorita vesniciei ideilor, la fel nu exista principii de

drept valabile pentru hic et nunc; doar acele principii care depasesc pozitivitatea dreptului sunt

veritabile principii ale dreptului. Iata de ce unele pretinse principii de drept sunt realmente reguli

juridice pozitive. Reiesind din considerentele expuse, domeniul principiilor dreptului se preteaza

prin problematica, conceptualizare si oportunitatea delimitarilor.

Scopul si obiectivele tezei. Domeniu constant al preocuparilor stiintifice, principiile

dreptului implica totusi viziuni originale, descoperiri ce rezulta din obiective limpede trasate.

Argumentele invocate în favoarea importantei si actualitatii obiectului cercetarilor ne

angajeaza a formula finalitatile studiului întreprins.

Scopul major al cercetarilor efectuate este de a ordona si de a cizela, din dubla perspectiva

teoretico-practica, domeniul incert si controversat al principiilor dreptului. Scopul trasat se

dimensioneaza într-un sir de obiective de realizare consecventa si consecutiva:

- definirea notiunii de principii ale dreptului si stabilirea semnelor definitorii ale principiilor

dreptului;

- cercetarea originii principiilor dreptului si stabilirea fundamentului principiilor;

- determinarea esentei principiilor dreptului prin abstractizare de la familiile juridice;

- numirea, interpretarea si enuntarea, în ultima instanta, a ideilor (principiilor) libertatii, justitiei,

egalitatii, responsabilitatii si altor posibile principii generale ale dreptului;

- definirea si construirea sistemului principiilor dreptului;

- ierarhizarea principiilor dreptului în cadrul sistemului;

- formularea criteriilor de clasificare a principiilor dreptului;

- sistematizarea principiilor dreptului prin diviziune;

- definirea si clasificarea principiilor generale ale dreptului;

- definirea si clasificarea principiilor ramurale ale dreptului;

- analiza legislatiei în vigoare a Republicii Moldova privind principiile generale ale dreptului;

- definirea si elucidarea principiilor interramurale ale dreptului;

- explicitarea principiilor institutiilor juridice si definirea principiului institutiei juridice;

- raportarea principiilor dreptului la conceptualismul juridic (concepte, categorii si constructii

juridice, fictiuni juridice);

- stabilirea conexiunilor între principiile dreptului si normele juridice;

- corelarea principiilor dreptului cu aforismele, maximele, axiomele juridice latine;

- examinarea principiilor dreptului în raport cu legitatile juridice;

- cercetarea surselor dreptului pozitiv, în special legii, în raport cu principiile dreptului;

- stabilirea locului principiilor dreptului în cadrul realitatii (existentei) juridice si în raport cu

ordinea juridica pozitiva;

- determinarea locului si evaluarea rolului principiilor dreptului în procesul elaborarii dreptului;

- corelarea principiilor generale ale dreptului cu principiile legiferarii;

- evidentierea locului si aprecierea rolului principiilor dreptului în procesul realizarii dreptului

(respectarii, executarii si aplicarii);

- delimitarea principiilor interpretarii juridice si principiilor raspunderii juridice de principiile

generale ale dreptului;

- identificarea rolului principiilor dreptului în completarea dreptului lacunar;

- elucidarea principiilor dreptului aplicate în cadrul analogiei dreptului (analogia iuris), potrivit

legislatiei si practicii judiciare a Republicii Moldova.