Principiile Dreptului Comertului International

Imagine preview
(5/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Principiile Dreptului Comertului International.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 72 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf. univ. dr. Radu Geamanu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

CAP. 1 NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL 4
1. NOŢIUNEA DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL 4
1.1. Definiţia dreptului comerţului internaţional 6
1.2. Obiectul dreptului comerţului internaţional 7
1.3. Izvoarele dreptului comerţului internaţional 12
1.4. Dreptul comerţului internaţional şi alte ramuri de drept invecinate 19
CAP. 2 PRINCIPIILE DREPTULUI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL 27
2.1. Noţiunea principiilor dreptului comerţului internaţional 27
2.2. Principiile dreptului comerţului internaţional 29
2.2.1. Principiul libertăţii comerţului 29
2.2.2. Principiul concurenţei loiale 36
2.2.3. Principiul egalităţii juridice a părţilor 45
2.2.4. Principiul libertăţii convenţiilor 49
2.2.5. Principiul bunei – credinţe 52
2.3. Unitatea principiilor dreptului comerţului internaţional 57
2.3.1. Corelaţia cu principiile din dreptul intern 58
2.3.2. Complementaritatea principiilor 59
2.3.3. Finalitatea principiilor 59
CAP. 3 ROMÂNIA – PARTICIPARE ACTIVĂ LA DEZVOLTAREA PROGRESIVĂ A DREPTULUI COMERŢULUI INTERN 62
3.1. Principii şi norme fundamentale consacrate în Carta de la Paris pentru o nouă Europă 62
3.2. Reglementări concrete privind relaţiile economice ale României cu ţările membre ale Uniunii Europene 63
3.3 Principii şi norme convenite prin acorduri bilaterale 65
3.4. România promovează susţinut normele stipulate în convenţiile multilaterale 68
3.5. România, participantă activă la convenţiile multilaterale 68
3.6. România, membră a unor importante organisme financiar bancare 69
3.7. România – ţară asociată la Uniunea Europeană 70
3.8. Acordurile României cu statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb 71
BIBLIOGRAFIE 72

Extras din document

CAP. 1 NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL

1. NOŢIUNEA DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL

Analiza relaţiilor comerciale internaţionale pune în lumină nu numai locul şi rolul ce le revine în asamblul relaţiilor economice mondiale, ci şi caracterul lor deosebit de complex prin impactul pe care îl exercită asupra evoluţiilor economico – sociale contemporane.

Având în vedere importanţa acestor relaţii în ansamblul economiei mondiale, ele fac obiectul unor norme juridice , care au trasături proprii şi le demitează de toate celelalte norme care alcătuiesc alte ramuri de drept.

Denumirea “drept comercial” sugerează ideea că dreptul comercial constituie o reglementare juridică, adică un ansamblu de norme juridice care priveşte comerţul.

În sens etimologic, expresia de “comerţ” provine din latinescul “commercium”, care la rândul său reprezintă o juxtapunere a cuvintelor “cum” şi “merx”, ceea ce înseamnă “cu marfa”. Deci, comerţul ar consta în operaţiuni cu mărfuri.

În sens economic, comerţul este definit ca o activitate care are ca scop schimbul şi, prin aceasta, circulaţia bunurilor de la producător la consumator. Sub acest aspect, comerţul ar consta în operaţiunile cuprinse în intervalul dintre momentul producerii mărfurilor şi intrării lor în circulaţie, până în momentul ajungerii acestora la consumatori.

În sens juridic, noţiunea de comerţ are un conţinut mai larg decât cel al noţiunii definite în sens economic. Ea cuprinde nu numai operaţiunile de interpunere şi circulaţia mărfurilor, pe care le realizează negustorii, ci şi operaţiunile de producere a mărfurilor, prin transformarea materiilor prime, materialelor, etc. şi obţinerea unor rezultate de o valoare mai mare, pe care le realizează fabricanţii sau, în general, întreprinzătorii. Având în vedere accepţiunea juridică a noţiunii de comerţ, dreptul comercial are o sferă mai cuprinzătoare, acesta reglementând activitatea comercială, definită ca o activitate de producere şi circulaţie a mărfurilor.

În doctrina juridică sunt frecvente denumirile de drept comercial internaţional sau cea de drept internaţional privat comercial.

Comisia specializată a Naţiunilor Unite în acest domeniu a adoptat, la înfiinţarea ( Rezoluţia nr. 2205, în decembrie 1966), denumirea de Drept Comercial Internaţional.

Profesorul Tudor Popescu atrăgea atenţia asupra faptului că în: comerţul internaţional nu este vorba de relaţiile între state ca să se poată vorbi de un drept internaţional, ci de relaţiile comerciale care se leagă, îndeobşte între comercianţi, persoane fizice şi persoane juridice.

Profesorul Ioan Macovei, în observaţiile sale asupra denumirii de drept internaţional privat comercial, constată că aceasta implică o restrângere a domeniului de reglementare, obiectul disciplinei reducându-se numai la relaţiile de drept internaţional privat.

“Ar fi un drept conflictual în materie, inevitabil şi util, dar insuficient pentru a cuprinde toate sau măcar cele mai importante instituţii ale comerţului internaţional “

Fisiere in arhiva (1):

  • Principiile Dreptului Comertului International.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA - SIBIU FACULTATEA DE DREPT SIMION BĂRNUŢIU SPECIALIZAREA DREPT JURIDIC