Procedura în Apel

INTRODUCERE

Prin dispoziţiile de procedură au fost create condiţiile necesare pentru ca instanţele judecătoreşti sau alte organe cu activitate jurisdicţională să poată pronunţa hotărâri temeinice şi legale. Cu toate acestea, mai sunt şi cazuri în care sunt pronunţate hotărâri netemeinice sau nelegale, fie datorită unor greşeli săvârşite de către instanţele de judecată sau de alte organe cu activitate jurisdicţională cu prilejul aprecierii împrejurărilor de fapt ori a greşitei aplicări a legii la cauza dedusă judecăţii, fie datorită insuficienţei materialului probator sau unei greşite apărări a uneia dintre părţi. Pentru a asigura înlăturarea unor asemenea greşeli, legea a creat posibilitatea controlului judiciar, instituind diferite căi de atac, prin a căror exercitare se poate solicita verificarea hotărârilor considerate nelegale sau netemeinice şi înlăturarea erorilor săvârşite. Acesta constituie scopul căilor de atac. Actualitatea temei date o putem deduce din faptul că multe hotîrîri a primei instanțe sunt atacate la curtea de apel. Scopul meu prim a fost de a analiza rădăcina acestei probleme și a scoate în evidență modul lor de soluționare. În abordarea temei am urmărit un șir de obiective: 1. Amaliză și sinteză a literaturii de specialitate în ceea ce privește reglmentarea cauzelor civile în instanța de apel; 2. Efectuarea unui studiu comparative a instituției apelului în Rep. Moldova și România, precum și alte țări; 3. Studierea actelor normative și evoluția lor în reglementarea apelului, ca cale de atac; 4. Studierea evoluției instituției apelului în cadrul Romei Antice și pînă în present în diferite state; 5. Analiza noțiunii de apel. Lucrarea dată se structurează pe patru capitole: trei practice și unu teoretic. Primul capitol are ca bază noțiunea, importanța și evoluția istorică a căilor de atac, clasificarea căilor de atac. Importanța și semificația căilor de atac în procesul civil actual și noțiunea și importanța apelului. Capitolul doi desfășoară condiţiile de fond ale apelului, condiţiile de formă ale apelului și efectele apelului. Despre măsuri prealabile la instanța de apel, probele în apel, procedura de judecare a pricinii în instanța de apel și soluţiile ce se pronunţă de către instanţa de apel sunt relatate în capitolul trei. Capitolul patru conține activități practice asupra temei abordate: analiza unei spețe, cererea în instanța de apel și încheieri emise de instanța de apel. Lucrarea se încheie cu concluzii și lista bibliografică.

CAPITOLUL I: CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CĂILE DE ATAC

1.1 Noțiunea, importanța și evoluția istorică a căilor de atac

Căile de atac sunt mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul cărora se poate solicita verificarea legalității și temeiniciei hotărarilor judecătorești și in final remedierea greșelilor săvîrșite. Astfel spus căile de atac sunt mijloace procedurale prin care se cere și se obține anularea sau reformarea parțială sau totală a unei hotărîri judecătorești. Ele reprezintă o formă concretă de manifestare a acțiunii civile iar în momentul în care partea interesată apelează la o anumită cale de atac, aceast devine o componentă a dreptului la acțiunea pusă în mișcare. Căile de atac sunt indispensabile în orice sistem procesual, pentru remedierea eventualelor greșeli de judecată sau de ordin strict procedural. De aceea legiuitorul a acordat importanță cuvenită reglementarii detaliate a modului de exercitare a căilor legale de atac.